Stalinizarea înseamnă inocularea unui șir de trăsături specifice Uniunii Sovietice în statele în care Stalin și-a lăsat armatele. În acest sens, există o dezbatere dacă a avut Stalin sau nu un plan de stalinizare a Europei de Est și ce a presupus acest proces. La acest subiect a reflectat doctorul în istorie, lectorul universitar, Octavian Țîcu în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, organizată de Agenția de presă IPN.
Stalinizarea „însemna instaurarea partidului unic, asta însemna ideologia marxist-leninistă, reprimarea opoziției, represiunile, dar și elementele dure ale stalinismului, cum ar fi industrializarea, colectivizarea și revoluția culturală. Pentru multe dintre statele est-europene înapoiate, aceste oferte ale stalinismului și succesele, chiar dacă erau imaginare de multe ori, ale modelului stalinist au fost o găselniță, astfel încât și le-au asumat, de bună voie, inclusiv. Evident că în mare parte instaurarea stalinismului a fost prefigurată de ocuparea efectivă a Europei de Est”, a mai adăugat doctorul în istorie, lectorul universitar Octavian Țîcu.
Octavian Țîcu spune că Uniunea Sovietică era văzută ca deținătorul absolut al adevărului, nimeni nu-și punea în gând măcar să conteste supremația Uniunii Sovietice. „Era o chestiune de sacralitate care oferea Uniunii Sovietice un statut gen de tiranie mondială”, spune Octavian Țîcu. El afirmă că drept instrument al stalinizării în unele state au servit partidele comuniste care erau influente, dar în mare parte în Europa de Est aceste partide au fost inventate, reinventate și puse într-o alianță mai extinsă, de genul fronturilor naționale sau populare.
„Comuniști împreună cu mai multe formațiuni, de sorginte de stânga, antifasciste și de foarte multe ori democratice, cu ghilimelele de rigoare, au creat largi coaliții de guvernare. După care a intrat în aplicare așa-numita „strategia sau tactica salamului”, adică epurarea pe rând a fiecărui din aceste elemente până la momentul în care partidele comuniste au preluat definitiv puterea”, a declarat Octavian Țîcu.
Întrebat fiind despre efectul stalinizarii Europei de Est, doctorul în istorie Octavian Țîcu a declarat că „Europa de Est, prin stalinizare, a devenit parte integrantă a blocului comunist, pe care Stalin l-a văzut ca pe un trofeu al Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial, dar în același timp, pe care l-a construit ca o zonă de securitate, invocată de Stalin de foarte multe ori împotriva Europei Occidentale. A constituit un bastion al experimentelor staliniste de comunizare și de inventare a unor state cum a fost Republica Democrată Germană, dar și transformarea profundă a acestor societăți, pentru că multe dintre ele, cum au fost România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania și-au asumat industrializarea forțată, colectivizarea, transformări profunde ale societăților prin prisma acestei compilații între puterea de stat și cea comunistă, care a lăsat efecte de lungă durată asupra acestor state”, a spus Octavian Țîcu.
Doctorul în istorie declară că pentru a putea înțelege și explica acest fenomen global al comunismului și al stalinizării globale trebuie să avem în vedere conceptul unei biserici universale. „Noi de foarte multe ori vedem asemănări între expansiunea comunismului la nivel global și expansiunea creștinismului pentru că Uniunea Sovietică, Lenin și mai apoi Stalin au reușit să inoculeze comuniștilor din întreaga lume că nu sunt o sectă, ci sunt parte a acestei biserici universale. Comuniștii, în formele inițiale, erau un fel de misionari creștini care mergeau cu răspândirea acestei ideologii. Partidele de tip nou erau niște ordine călugărești care răspândeau prozelitismul în întreaga lume”, a mai spus Octavian Țîcu.
Cât privește semnalele venite în ultima vreme de la Moscova, cu privire la reabilitarea lui Stalin, Octavian Țîcu spune că „este un mesaj pe care-l poartă la ora actuală și acoliții lui Putin din Republica Moldova: partidele politice, diferite fracțiuni, agenții de influență, care au ieșit în public și au etalat acest lucru într-un moment în care ni se părea că lucrul acesta este imposibil de văzut”.
Dezbaterea publică la tema „Stalinizarea și destalinizarea în context european” este a 14-a ediție din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
