Președintele Partidul Unității Naționale (PUN), Octavian Țîcu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a declara neconstituțională o sintagmă din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor. Este vorba de sintagma care spune că „copiii persoanelor supuse represiunilor, care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, se consideră copii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”, transmite IPN.
Potrivit lui Octavian Țîcu, existența acestei sintagme face ca „aproximativ 300 de persoane să fie lipsite de dreptul elementar de a beneficia de statutul de victime ale represiunilor regimului totalitar comunist”, a remarcat deputatul.
Potrivit lui, ca astăzi, în noaptea de 6 iulie 1949, din teritoriul actual al Republicii Moldova au fost deportate aproximativ 35 de mii de persoane, în special copii și femei, catalogați ca familii dușmani ai poporului. Nedreptatea față de ei s-a manifestat prin dezrădăcinarea de la baștina lor și strămutarea într-un loc necunoscut lor. Și-au pierdut familiile, proprietățile viețile. Au fost obligați să lucreze în GULAG, apoi s-au întors acasă și au fost tratați în perioada sovietică ca dușmani ai poporului. Încă o mare nedreptate s-a făcut după 1991 – reabilitarea socială, politică și morală a acestor oameni nu a fost plenară. După adoptarea pachetului de legi în privința acestor persoane, s-au comis mai multe nedreptăți, inclusiv posibilitatea de retrocedare.
Vicepreședintele PUN, Ion Cobîșenco, a explicat că în 1992, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice. Potrivit acestei legi, au statut de victimă a represiunilor politice toți membrii familiilor deportaților. Cu toate acestea, în 1994, Parlamentul a emis o altă lege prin care a interpretat norma prevăzută de prima lege și a menționat că nu toți copiii care sunt născuți în locurile represiunii au statut de victimă a represiunilor politice, ci doar copiii care provin dintr-o căsătorie încheiată înaintea represiunii. Copiii care nu provin din căsătorie au fost excluși de a li se atribui și lor statutul de victimă a represiunilor politice. În 2015, în Parlament a fost inițiată o procedură legislativă privind abrogarea acestei sintagme, dar nu a trecut de lectura a doua.
Membrii PUN consideră sintagma „copiii persoanelor supuse represiunilor, care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, se consideră copii proveniți din căsătoria încheiată până la represiune”, contrară prevederilor art. 1 din Constituție, art.4 și art. 16, alin.1 și 2 care stabilește principiul egalității și care menționează că toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și autorităților publice fără deosebirea de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenență politică, avere sau origine socială.
