[- Pe care scenariu mizează Occidentul în ceea ce priveşte evoluţia evenimentelor din R. Moldova?] - Occidentul şi-a expus poziţia în mai multe declaraţii. Oficialii europeni salută încheierea alegerilor, remarcă climatul duşmănos în cadrul campaniei electorale, creat preponderent de Partidul Comuniştilor, şi îndeamnă spre a evita atitudini revanşarde. Partenerii din vest doresc instaurarea cât mai rapidă a unui guvern funcţional şi alegerea preşedintelui ţării printr-o coaliţie a mai multor partide. Respectul manifestat faţă de votul cetăţenilor moldoveni constă în acceptarea oricărei guvernări, cu sau fără PCRM. Important este să se asigure o situaţie previzibilă şi un guvern credibil şi funcţional, pentru a face faţă crizei economice şi a evita o criză politică. Cu siguranţa că Occidentul nu-şi doreşte o situaţie în care ar plana riscul sau suspiciunea uzurpării puterii de stat, de care o persoană sau un grup de persoane. [- Şi totuşi, Occidentul este rezervat în luare de atitudine. De ce?] - De această dată UE, şi Occidentul în general, manifestă o pregătire mai bună decât în aprilie. Luările de atitudine sunt mult mai documentate. Occidentul, însă, nu este un Mesia şi ca oricare fire umană poate să greşească, bunăoară reacţiile din aprilie au fost sub nivelul aşteptărilor societăţii moldoveneşti. Totuşi, oricare va fi decizia politicienilor de la Chişinău, este important să fie asigurată durabilitatea acestei soluţii politice. Pe de altă parte, partidele politice ar trebui sa fie mai eficiente decât în aprilie în comunicare cu partenerii săi externi, folosind multiplele canale care le stau la dispoziţie. [- Cine sau ce poate aplana criza politică din ţară?] Orice coaliţie, largă sau bilaterală, poate evita pe termen lung o criza politică şi stabiliza ţara. Însă, formula stabilitaţii din ultimii 8 ani nu a produs rezultate de succes. Deci, noii deputaţi de la Chişinău au posibilitatea de a demonstra prin acţiuni şi rezultate calitatea schimbării clasei politice, dacă s-a produs sau nu.