Noul program FMI pentru Republic Moldova prevede un şir de obiective pe termen mediu. Ţara s-a obligat să nu admită majorarea datoriei externe prin intermediul întreprinderilor de stat. În sensul îmbunătăţii gestionării entităţilor respective, a fost elaborat un proiect de lege privind întreprinderile de stat şi cele municipale, care se află în proces de examinare şi prin care se introduce obligativitatea auditului şi a raportării trimestriale la aceste companii. De asemenea, se prevede consolidarea capacităţilor ANRE, perfecţionarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la resursele energetice. Un angajament pe care şi l-a asumat Moldova faţă de FMI este să actualizeze Strategia de reducere a sărăciei şi să elaboreze noi instrumente de politici sociale de susţinere a categoriilor vulnerabile de populaţie în caz de majorare a tarifelor la resursele energetice şi alte utilităţi. Despre aceasta, într-o conferinţă de presă, a comunicat vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al economiei, transmite IPN
Programul prevede creşterea competitivităţii economiei naţionale, asigurarea unei stabilităţi economice şi bugetare, depăşirea vulnerabilităţii în sectoarele economice, obţinerea unor progrese în implementarea reformelor sectoriale şi strategiilor adoptate, în partea celei ce ţine de majorarea şi diversificare exporturilor, atragerea investiţiilor, reformarea politicilor economice şi comerciale ale statului.
Potrivit vicepremierului, o primă acţiune se referă la identificarea unui mecanism de acoperire a devierilor financiare sau a arieratelor acumulate de sectorul energetic în perioada 2012- 2015. Acestea doar la singură companie se ridică la 2 mlrd lei. Acest mecanism a fost convenit cu întreprinderile furnizoare de către regulatorul ANRE şi a intrat în vigoare. O altă acţiune ţine de majorarea tarifelor pentru energia termică în municipiul Chişinău, luând în consideraţie şi faptul că Banca Mondială are un program mare de investiţii în acest sector. Tarifele au fost majorate în octombrie cu 8,2%. Şi un al treilea angajament, care este de asemenea realizat, prevede publicarea acestor decizii. Ele sunt pe site-ul ANRE.
Pe domeniul bugetar fiscal un angajament este executarea garanţiilor emise de guvern pentru creditul de urgenţă acordat băncilor, a declarat ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. „De asemenea, urmează să fie rectificată Legea bugetului de stat pentru 2016. Trebuia să facem şi nişte reduceri de cheltuieli, noi am redus deja circa 2,1 mlrd lei cheltuieli la bugetul public naţional. A ceste reduceri vizează anul curent. Pentru 2017 vom promova o lege a bugetului în conformitate cu înţelegerile noastre cu FMI. De altfel, nu am redus locuri muncă în acest an, am redus posturile vacante în sistemul public. Pe termen mediu ne-am propus să consolidăm veniturile la bugetul de stat, vom pune accentul pe consolidarea bazei de impozitare, eliminarea unor scutiri fiscale, precum şi consolidarea capacităţilor unor instituţii, în parte a Serviciului Fiscal de Stat” , a mai spus ministrul. Restructurarea sistemului de pensii este, de asemenea, un angajament pe termen mediu.
Circa 20 de măsuri din noul program al FMI sunt orientate spre restructurarea şi ameliorarea situaţiei în sectorul bancar. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a grupat aceste măsuri în patru categorii. În prima au fost incluse măsurile menite să asigure stabilitate sistemului bancar pe termen mediu şi lung, excluzând neregularităţile depistate în perioada de diagnoză. Totodată, va fi în continuare îmbunătăţit felul în care băncile sunt gestionate, astfel ca managementul acestora să fie responsabil, iar acţionariatul unul transparent. „Va fi îmbunătăţit cadrul legislativ, anume acesta nu i-a permis BNM, la momentul necesar, să aibă pârghiile de intervenţie. Astăzi aceasta nu mai poate fi o scuză. BNM trebuie să fie o instituţie puternică şi independentă. Consolidarea independenţei BNM este unul din scopurile acestui program”, a subliniat guvernatorul. De asemenea BNM s-a angajat să creeze un depozitar central, infrastructura financiară fiind menită să asigure drepturile de proprietate şi a exclude orice atac raider.
Prin Memorandum aprobat de FMI la 7 noiembrie anul curent, Republica Moldova a obţinut acces la o sumă totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere – 178,7 milioane de dolari sau 75% din cota Republicii Moldova la FMI.
