La moment în R. Moldova se atestă o criză a administraţiei culturale la toate nivelele, iar Ministerul Culturii (MC) nu are resurse pentru a absorbi ideile care vin din afară. Aceasta este concluzia participanţilor la cele 5 mese rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF) cu sediul la Amsterdam, transmite Info-Prim Neo. A devenit stringentă problema descentralizării dictată de faptul că în regiuni nu există şi nu este promovat produsul cultural. În cadrul meselor rotunde au fost identificate probleme grave precum: librării distruse, case de cultură şi cluburi ruinate, biblioteci nefuncţionabile din cauza lipsei de instruire a bibliotecarilor şi, în consecinţă, a comenzilor de cărţi inadecvate, zeci de “sate uitate”, private de orice posibilităţi culturale, sute de şcoli care se confruntă cu o penurie acerbă de manuale şi profesori, nivelul infect de educaţie al mai multor şefi ai caselor de cultură. Participanţii au mai constatat, că în R. Moldova nu există o piaţă de arta funcţională, nu există un raport echilibrat de interacţiune între regiuni şi Centru, nu există un schimb reciproc de produse culturale, dar şi cu o informaţie de ordin general. Pe plan naţional, lipseşte un sistem de informare a publicului şi a comunităţilor artistice despre ce se întâmpla în zonele rurale, precum şi de promovare a produsului cultural în regiuni. Totodată, nu există o entitate care să evalueze sistemul/structura, proiectele în domeniul culturii, ce ar genera soluţii pentru dezvoltare. Cu excepţia reconstrucţiei patrimoniului cultural imobil, care trebuie să devină un obiectiv primordial al statului, majoritatea propunerilor au vizat una din componentele principale ale descentralizării ca noţiune de politică culturală – transferul de responsabilităţi de la funcţionarii culturali locali la subiecţii culturali, locali şi din centru, care cunosc situaţia din interior şi au interes, soluţii şi idei de schimbare a efectelor. Participanţii la mesele rotunde consideră că, în condiţiile pauperizării absolute a societăţii moldoveneşti, deschiderea accesului populaţiei la produsele industriilor culturale poate fi asigurată, în primul rând, prin politica bugetară şi fiscală a statului, ca principal beneficiar al produsului cultural. În cadrul discuţiilor, mai mulţi participanţi s-au pronunţat pentru transferul responsabilităţilor către secţiile raionale de cultură în achiziţionarea cărţilor pentru bibliotecile raionale şi săteşti, argumentând că la nivelul respectiv sunt concentrate cele mai competente cadre în domeniu. Coordonarea intereselor ar putea fi efectuată de comisii pe lângă secţiile raionale, care să elaboreze de comun politicile de achiziţionare a cărţilor. O altă problemă ce necesită soluţionarea este formarea comenzilor la nivel naţional de către Stat. Actualmente, situaţia în acest sens se limitează doar la editarea manualelor pentru nivelul primar, gimnazial şi liceal, lucru care se face cu multe deficienţe şi creează editurilor probleme de ordin tehnic. Este inadmisibil că din atenţia organelor de stat scapă procesul de editare a manualelor şi literaturii destinată şcolii superioare. O altă formă de contribuţie a statului ar fi, în viziunea oamenilor de cultură, reducerea ratei impozitării în cazul producerii obiectelor şi serviciilor culturale, ceea ce ar contribui la scăderea preţului de realizare şi ar face aceste produse mai accesibile populaţiei.