Nu se poate vorbi despre servicii de sănătate mintală bună fără ca aceste servicii să fie integrate în societate. Oamenii cu probleme de sănătate mintală, chiar și severe, trebuie să aibă posibilitatea să trăiască acasă și să beneficieze de aceste servicii. Sugestia vine de la Ionela Petrea, director de departament la Institutul de Sănătate mintală și adicții „Trimbos” din Olanda, transmite IPN.
„Ceea ce trebuie făcut este o acțiune de destigmatizare. Cu cât vor avea acces mai mare la servicii de sănătate obișnuite, precum pacienții cu boli cardiovasculare, cancer, cu atât mai mult populația se va obișnui cu persoanele care suferă de aceste tulburări și această stigmatizare se va diminua”, a explicat Ionela Petrea în cadrul primului Dialog național de politici în sănătate mintală, desfășurat în Republica Moldova.
În același context, Matthias Leicht-Miranda, manager de program la Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, a spus că asemenea tulburări necesită o abordare specifică. „Pentru a se bucura de o viață echilibrată și fără discriminare, persoanele cu probleme de sănătate mintală au nevoie de o gamă largă de servicii coordonate, cu implicarea cadrelor medicale, psihologilor, dar și a asistenților sociali, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă etc. Colaborarea intersectorială este definitorie pentru reușita Programului național privind sănătatea mintală”, a mai spus Matthias Leicht-Miranda.
La nivel global, circa 450 de milioane de persoane suferă de tulburări mintale şi de comportament. În Republica Moldova, la evidenţă psihiatrică se află 60 de mii pacienţi, dintre care circa 28 mii au grad de dizabilitate. Tulburările mintale cuprind până la 25% din fondurile serviciilor sociale și de pensii. În întreaga țară, funcționează 36 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală.
