Oameni de cultură afirmă că Legea cu privire la teatre, organizaţii concertistice şi circ nu se realizează în practică

Lipsa unei politici culturale de lungă durată care ar determina priorităţile afectează grav activitatea instituţiilor din domeniul artelor interpretative. În acelaşi timp, salariile mici ale angajaţilor din cultură au provocat exodul masiv al specialiştilor din domeniul artelor interpretative spre alte domenii de activitate, sau în alte ţări. Concluziile aparţin participanţilor la 5 mese rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF), transmite Info-Prim Neo. Oameni de cultură din diverse domenii, manageri ai instituţiilor de cultură din mai multe zone ale R. Moldova afirmă că la moment Legea cu privire la teatre, organizaţii concertistice şi circ nu se realizează în practică. Mai mult, lipsa mijloacelor financiare şi mecanismul centralizat de finanţare a instituţiilor de cultură nu stimulează activitatea şi creativitatea acestora. În acelaşi timp, nu există un regulament care ar stabili mecanismul, priorităţile şi principiile de finanţare a instituţiilor. Criticul de teatru, Constantin Cheianu a subliniat că MC nu a organizat nici un concurs de dramaturgie pe una din problemele stringente ale societăţii – consum de droguri, exodul populaţiei, trafic de persoane. El consideră că MC trebuie să elaboreze proiecte speciale prin care să susţină montarea spectacolelor pe teme sociale, dar să nu se implice în distribuţia grupului de creaţie. Pe de altă parte, spune Cheianu, teatrele trebuie să caute bani la diverse organizaţii din străinătate, care, de regulă, oferă bani pentru elucidarea problemelor sociale. Participanţii la mesele rotunde au discutat şi despre unica sursă de finanţare a instituţiilor şi activităţilor culturale, care a fost şi rămâne bugetul central şi cel local, la care instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale nu au acces. Acest sistem de finanţare a instituţiilor de cultură nu este transparent şi nu stimulează creativitatea, au mai spus vorbitorii, siguri că este necesar de a diversifica sursele de finanţare şi a crea, de urgenţă, un Fond Cultural, care ar fi administrat de un Consiliu ales de către oamenii de cultură. Acest fond va crea oportunităţi pentru dezvoltarea instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale. Structura instituţională a artelor interpretative constă dintr-o reţea de 11 teatre dramatice, trei teatre pentru copii şi tineret, Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Filarmonica Naţională, Sala cu Orgă, asociaţia concertistică „Moldova-concert”, două orchestre simfonice, o orchestră mixtă, o orchestră de cameră, Academia de muzică, teatru şi arte plastice, Şcoala medie specială de muzică, Colegiul de muzică, o reţea de instituţii de învăţământ muzical general.
  • constantin cheianu.mp3
  •     0

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.