Probaţiunea încă este un serviciu puţin cunoscut în Republica Moldova. O treime din populaţie nu a auzit niciodată despre el, arată un raport de monitorizare al Institutului de Reforme Penale, citat de Info-Prim Neo. În raport se menţionează că serviciul de probaţiune este cunoscut sumar, iar oamenii au o atitudine preconcepută faţă de condamnaţi şi în majoritatea cazurilor îi marginalizează. Astfel, un fost deţinut cu greu este primit de societate. Reprezentantul Oficiului Central de Probaţiune pe lângă Departamentul Instituţiilor Penitenciare,Vladimir Popa, a declarat vineri,1 iulie, într-o conferinţă de presă, că serviciul de probaţiune monitorizează în ce măsură o persoană condamnată, dar scutită de detenţie, se integrează în societate. „Când este acordat termenul de probă, persoana trebuie să dea dovadă de un comportament decent şi atunci este eliberată de pedeapsa închisorii. În acest caz consilierul de probaţiune supraveghează această persoană. Elaborează, în dependenţă de caz, un program de corecţie a comportamentului său pentru ca să nu mai săvârşească infracţiuni pe viitor”, a spus Vladimir Popa. Directorul Institutului de Reforme Penale, Victor Zaharia, a menţionat că monitorizarea este un bun proces de cunoaştere a propriilor performanţe şi o oportunitate de a eficientiza modul de executare a pedepselor alternative la detenţie. Raportul IRP stabileşte punctele slabe din cadrul serviciului de probaţiune. Astfel, se sugerează o colaborare mai activă la nivel local, prin implicarea comunităţilor în mecanismele de prevenire a infracţiunilor. Raportul vine să dea şi anumite recomandări factorilor de decizie care formulează politica penală în Republica Moldova pentru a asigura ca activităţile de probaţiune să fie îndeplinite în mod corespunzător, a mai spus directorul IRP. Procesul de monitorizare s-a desfăşurat pe parcursul unui an şi a inclus 879 de chestionare, 42 de focus-grupuri şi 160 de interviuri realizate cu implicarea judecătorilor, procurorilor, reprezentanţilor Institutului de Reforme Penale.