Anul acesta, Republica Moldova va sărbători cea de-a 30-a aniversare de la adoptarea Declarației de Independență. Până atunci, țara va avea și un nou parlament și, eventual, un nou guvern. Cu această ocazie, Moldova ar avea șansa să-și actualizeze obiectivele de politică externă, astfel ca aceasta să contribui la transformarea țării într-un stat mai bine guvernat, mai democratic și mai puternic.
---
Astăzi, Republica Moldova este afectată de multiple crize. Diplomația moldovenească ar trebui să se preocupe mai întâi de nevoile imediate și structurale ale țării.
Pe termen scurt, politica externă ar trebui să se concentreze pe obținerea mai multor vaccinuri; participarea țării la eforturile pan-europene de dezvoltare a certificatului digital care să permită cetățenilor moldoveni vaccinați să călătorească fără restricții în Europa și nu doar; elaborarea, împreună cu partenerii internaționali, a unui plan comprehensiv de redresare economică; cooperarea juridică internațională cu agențiile anti-fraudă din alte state pentru investigarea spălării banilor și a fluxurilor bancare frauduloase, anchetarea și a recuperarea activelor furate.
Dar Republica Moldova nu își poate permite să se preocupe doar de urgențe. Problemele structurale ale țării trebuie abordate, de asemenea, cât mai rapid. Republica Moldova are nevoie de o viziune și politici durabile în multe domenii, dincolo de reforma sectorului justiției, pentru dezvoltarea infrastructurii, gestionarea problemelor ecologice sau avansarea Moldovei în era digitală.
Toate acestea vor crea premisele necesare pentru succese pe termen lung pe plan intern și internațional.
Republica Moldova trebuie să promoveze interacțiunea și parteneriatele politice consolidate cu România și Ucraina. Să coopereze îndeaproape cu UE, SUA și instituțiile internaționale în demersul de a moderniza țara. Nu în ultimul rând, aceasta se referă și la necesitatea de consolidare a sectorului de securitate și apărare al țării, inclusiv printr-o mai bună cooperare internațională.
În același timp, este important, atunci când este posibil, să se minimizeze fricțiunile, cu alți parteneri, inclusiv Federația Rusă. Acest lucru va fi dificil, din cauza obiectivelor de politică externă ale Federației Ruse, menținerea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, nesoluționarea conflictului transnistrean și miza foarte deschisă pe unele forte politice corupte din Republica Moldova. În pofida acestor realități, o buna majoritate a societății își dorește totuși evitarea unor tensiuni diplomatice acute cu Rusia și acest lucru sigur influențează capacitatea diplomației Republicii Moldova de a interacționa cu Federația Rusa.
Republica Moldova, de asemenea, ar trebui să valorifice potențialul de cooperare și la nivel regional. Aceasta presupune ca diplomația moldovenească trebuie să găsească instrumente și sinergii pentru avansarea proiectelor economice, de infrastructură și de transport.
Însă, niciunul dintre aceste obiective nu poate fi realizat fără o politică externă activă, care trebuie să fie principială, previzibilă și consecventă.
---
Iulian Groza este Director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău.
Nicu Popescu este Director al Programului Europa Lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe de la Paris.
---
Această Opinie a fost elaborată în baza Notei Analitice publicată de IPRE în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu susținerea Fundației Soros Moldova, precum și în rezultatul unui parteneriat IPRE cu IPN în cadrul proiectului „Noi și Europa” susținut de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova. Viziunile exprimate le aparțin autorilor.
