Mai mulţi experţi în domeniu se arată îngrijoraţi în legătură cu lipsa de eficienţă a acţiunilor de combatere a corupţiei în R. Moldova. Aceştia au fost solicitaţi de reporterul Info-Prim Neo să comenteze informaţia oferită de Departamentul Instituţiilor Penitenciare, potrivit căreia doar o singură persoană din mai mult de 100, reţinute în anul 2005 pentru luare şi dare de mită, îşi ispăşea, la 1 ianuarie curent, pedeapsa în penitenciar. Şeful Direcţiei Delicte Transfrontaliere şi Informaţionale a MAI, Viorel Chetraru, a spus că pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 111 cazuri de dare şi luare de mită, poliţiştii reuşind reţinerea în flagrant a 108 persoane. În foarte puţine cazuri, spune Viorel Chetraru, judecata decidea reţinerea persoanei pe un termen de 30 de zile, ceilalţi erau cercetaţi în stare de libertate. După finalizarea dosarului şi transmiterea lui în judecată, încep fel de fel de tertipuri, spune Viorel Chetraru. El crede că asupra deciziilor instanţei influenţează şi condiţiile precare şi supraaglomerarea din izolatoarele de detenţie. În afară de aceasta, spune sursa citată, judecătoriile decid nu privaţiunea de libertate pe un termen de până la 7 ani, dar aplică amenzi, în conformitate cu prevederile articolului 166 al Codului Penal, Preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a declarat pentru Info-Prim Neo, că pretinsa luptă cu corupţia finalizează la procuratură, care clasează dosarele, sau în instanţa de judecată, care muşamalizează majoritatea dintre acestea. Cornelia Cozonac afirmă că, de regulă, nu sunt atinşi cei care iau mită în sume mari, dar, în special, persoanele cu sume nerelevante. Acest lucru a fost demonstrat nu odată de cercetările jurnalistice, care au finalizat cu depistarea unor cazuri mult mai grave decât luarea, de către un profesor sau medic, a 50-100 de lei, spune Cornelia Cozonac. La rândul său, preşedintele Alianţei ONG-urilor anticorupţie, Viorel Cibotaru, a declarat reporterului Info-Prim Neo, că o parte din dosarele clasate sunt asupra persoanelor care au luiat mită de milioane. Acest fenomen este, în viziunea lui Viorel Cibotaru, cauzat de câţiva factori, printre care calitatea justiţiei, profesionalismul organelor de anchetă, influenţa cumetrismului, a partizanatului politic. În opinia sursei citate, clasarea unor dosare cu rezonanţă pune la îndoială afirmaţiile oficiale privind aflarea sistemului judiciar în afara sferei corupţiei, în afara influenţei clasei politice şi a grupărilor de interese. Totodată, Viorel Cibotaru crede că organele de anchetă ale MAI, Procuraturii Generale, Serviciului Informaţii şi Securitate nu totdeauna reuşesc să demonstreze cazurile de corupţie, fiindcă investigarea acestora necesită un profesionalism deosebit. Preşedintele Alianţei ONG-urilor anticorupţie crede că situaţia existentă ar putea fi schimbată prin reformarea sistemului judiciar şi transformarea acestuia în unul cu adevărat independent, precum şi prin reformarea mecanismului de anchetare. Aceste schimbări, susţine sursa citată, pot fi uşor efectuate, fiindcă există 3 instrumente de bază care le face iminente: 1) Planul de Acţiuni R.Moldova – Uniunea Europeană, în care este stipulată aducerea în concordanţă a multor instituţii cu standardele europene; 2) Consiliul Europei cu asistenţa permanentă şi insistenţa de reformare a sistemului judiciar al R.Moldova; 3) Planul de acţiuni de parteneriat R.Moldova-NATO, în care este stipulată reforma MAI, a Procuraturii Generale, a SIS-ului, democratizarea în ansamblu a ţării. De la începutul anului curent, poliţia a reţinut mai mult de 50 de persoane bănuite în luare de mită: profesori, medici şi vameşi.