O mare parte din casele de cultură din localităţile R. Moldova ori au fost distruse complet, ori au fost închise
- 06.06.2007 07:27
- 1668
- 4 minute(ă)
-
În lipsă de finanţare, reparaţii curente şi capitale, fără încălzire, o mare parte din casele de cultură din localităţile R.Moldova ori s-au distrus complet, ori s-au închis.
Participanţii la 5 mese rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF) cu sediul la Amsterdam, cred că lăcaşurile de cultură din localităţile R. Moldova au început să se distrugă după ce au trecut în subordinea administraţiilor locale. Patrimoniul obţinut de primăriile locale a fost destul de important, deoarece chiar şi după perioada economică dificilă a anilor 90, Moldova a intrat în noul mileniu cu un număr impunător de edificii culturale. În anul 2002 în republică existau 1245 case şi cămine culturale, 1333 biblioteci, 49 muzee. După trecerea la balanţa administraţiilor locale şi iminenta lipsă a mijloacelor financiare în bugetul local, o bună parte din casele de cultură au ajuns în stare deplorabilă.
Totodată, susţin participanţii, casele de cultură au ajuns să depindă de factori subiectivi din cadrul autorităţilor locale. Dacă Primarul şi consiliul local sunt receptivi la nevoile culturale ale comunităţii, atunci şi casele de cultură primesc alocaţii financiare nu numai pentru salarii, cum se atestă în majoritatea caselor de cultură, dar şi pentru unele activităţi. Administraţia publică locală numeşte în funcţie directorii caselor de cultură, adesea fără a coordona cu secţiile de cultură raionale, care, la rândul lor, nu au instrumente pentru a influenţa aceste decizii. Drept rezultat, mulţi şefi ai caselor de cultură nu sunt specialişti în domeniu, dar sunt persoane apropiate primarilor. Cazul raionului Ocniţa, secţia de cultură a căruia a reuşit să menţină prerogativa angajării şefilor caselor de cultură în procesul de transmitere a sediilor la balanţa primăriilor, este una din puţine excepţii, care poate indica direcţia de modificare a regulilor.
Vorbitorii sunt convinşi că deşi în ultimii ani se atestă o atenţie mai mare a autorităţilor faţă de problemele instituţiilor de cultură, precum şi încercări de a revigora activitatea caselor de cultură prin lansarea unor proiecte culturale, prin programul naţional de susţinere a satului, acestea sunt nişte acţiuni disparate, de moment.
Potrivit lor, în Moldova nu există o politică a statului pentru rezolvarea consecventă a problemelor caselor de cultură, stabilirea priorităţilor şi crearea unui plan de acţiuni în acest domeniu. În consecinţă, cu toate că alocaţiile au crescut, situaţia nu s-a îmbunătăţit, dar s-a înrăutăţit. Numărul caselor de cultură, care activează a continuat să scadă, ajungând în 2005 la 1223.
O altă problemă este retragerea din activitatea caselor de cultură a specialiştilor care au activat anterior, nevoiţi să plece fiind remuneraţi cu doar 400 de lei pe lună. La moment, spune seful Sectiei cultura Cimislia, MIhai Grâu, lipsesc cu desăvârşire conducători care cunosc managementul contemporan, capabili să elaboreze strategii de dezvoltare, să caute fonduri, să cunoască marketingul cultural, unul din motive fiind inexistenţa centrelor pentru instruirea specialiştilor din domeniu.
Mai mulţi specialişti din domeniu consideră că, la transmiterea caselor de cultură la balanţa administraţiilor locale, nu s-a ţinut cont de posibilităţile lor de a întreţine activitatea căminelor culturale. Pentru stoparea procesului de distrugere a căminelor culturale şi revigorarea activităţii lor, specialiştii propun transmiterea caselor de cultură la balanţa administraţiilor raionale.
Procesul de reabilitare a unor case de cultură a fost înviorat datorită suportului financiar alocat de Fondul Investiţiilor Sociale din Moldova. În anul 2006 au fost restabilite şi reparate 17 case şi palate de cultură din diferite raioane ale ţării, în special în localităţile mari, cu un număr considerabil al populaţiei sau unde activează agenţi economici puternici.
-
mihai grau.mp3
- 0
