Problema unei guvernări în alianţă este că nu poate promova foarte repede reformele şi dacă după ce le adoptă nu are destul timp să le valorifice, o astfel de guvernare riscă să fie sancţionată la următoarele alegeri. Declaraţia a fost făcută de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Alianţa este constituită din aliaţi şi echipa guvernamentală din co-echiperi? Cultura relaţiilor politice la guvernare: manifestări, mize şi efecte” organizate de Info-Prim Neo marţi, 29 mai.
În context, Vasile Bumacov a menţionat că anterior, la sfârşitul anilor 90, Moldova s-a confruntat cu o criză economică mare, când salariile şi pensiile întârziau mult, guvernarea de alianţă de atunci a făcut mai multe reforme drastice, dar care au dat rezultate mai târziu, pe timpul guvernării comuniste.
Participanţii la dezbateri, actori politici şi experţi, au menţionat că actuala guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), a parcurs o cale şi a învăţat anumite lecţii. „Atât societatea, cât şi clasa politică, a învăţat unele lecţii, s-a maturizat, a trecut prin nişte experienţe inedite, inclusiv din cele care nu fac prea bine sănătăţii, dar utile”, a declarat Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii liberal-democraţilor în Parlament.
Politicianul susţine că treptat societatea se debarasează de monologul politic, de modelul unei singure voci, se obişnuieşte cu pluralismul de opinii, „pe care posibil că îl avem în exces în anumite situaţii”. Totodată, Valeriu Streleţ susţine că AIE are de parcurs nişte etape pe care şi le-ar dori mai rapide. „Rămân totuşi optimist la capitolul că suntem parteneri şi coechipieri în cadrul AIE. Recentele examene au demonstrat aceasta”, a subliniat liberal-democratul făcând referire la ultimele două legi adoptate de guvernare care au trezit discuţii aprinse. Valeriu Streleţ consideră totuşi că e bine că societatea s-a implicat mult în dezbateri despre aceste legi, deoarece în caz contrar nu ar fi cunoscut atâtea detalii despre ele.
Valeriu Lazăr, prim-viceministru şi ministru al economiei, a menţionat că în cadrul AIE se observă o evoluţie pozitivă certă în condiţiile în care apariţia acestei alianţe a fost o decizie de compromis. El a opinat că guvernanţii nu trebuie să fie totdeauna prea deschisă cu publicul, deoarece politicienii trebuie să ia uneori şi decizii cinice, care la moment pot arăta prost din punct de vedere al imaginii politice, dar pe viitor aduc beneficii societăţii. „Totuşi, componentele alianţei au găsit mai multe lucruri care să-i unească decât care să-i despartă”, a spus Valeriu Lazăr.
Directoarea executivă a Clubului Politic al Femeilor „50/50”, Ecaterina Mardarovici, care este şi ex-deputat de la sfârşitul anilor 90, a făcut o paralelă între AIE şi Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR), de atunci. Ea a remarcat că în ADR era un lider care avea influenţă morală asupra tuturor partenerilor de alianţă, ex-preşedintele Mircea Snegur. „Dorinţa mea este să nu repetăm din greşeli”, a remarcat Ecaterina Mardarovici punând accent pe proasta comunicare dintre componentele alianţei.
Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), a menţionat că există două tipuri de cultură politică – parohială şi participativă. „Într-o ţară rurală precum este preponderent Republica Moldova predomină o cultură politică parohială, adică majoritatea cetăţenilor, când sunt întrebaţi, spun că ar vrea un singur partid la guvernare. Lor le repugnă certurile din cadrul alianţei, iar politicienii vor să se posteze ca lideri pentru că aşa ar fi agreaţi mai mult de popor, este un cerc vicios”, a menţionat directorul ADEPT.
Acesta a spus că nu crede că liderii alianţei au încredere acum unii în alţii, dar a subliniat că AIE mai are doi ani jumătate de guvernare „şi dacă valorifică experienţa negativă de până acum, dacă se concentrează şi dă performanţe, toată lumea va zice că a fost necesar să treacă peste greşeli şi să înveţe, dar dacă nu va reuşi să valorifice experienţa din trecut, atunci va veni scadenţa pentru partidele din AIE.
Gheorghe Şalaru, ministrul mediului, a menţionat că pe lângă politicieni şi societatea este cea care clachează în procesul politic, deoarece „moldovenilor li se pare că AIE a luat în mâini o ţară înfloritoare şi bogată, dar nu o guvernează cum trebuie şi pe alocuri chiar îi risipeşte bogăţiile”. „Poate şi cultura politică şi de ce nu, cea religioasă, trebuie să fie valorificată. Moldovenii, din păcate, au o mentalitate de consumator, noi vrem să consumăm valori democratice din occident, vrem să consumăm o guvernare bună, dar cine o produce? Toţi trebuie să trecem în ipostaza de producători ai valorilor pe care mai apoi să le consumăm”, a spus ministrul.
Reprezentantul fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat, Oleg Ţulea, a remarcat că AIE a învăţat mult din experienţa sa şi are impresia că „suntem pe calea bună, iar cultura politică va continua să crească”. De asemenea, Oleg Ţulea este optimist şi crede că dacă ar fi comparată cu alte state din fosta URSS, Moldova este mai aproape de valorile europene decât altele, chiar dacă moldovenii trăiesc acum într-o democraţie mai tânără şi mai firavă.
Dezbaterile publice fac parte din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel. Participanţii la dezbateri au apreciat evenimentul şi au menţionat că societatea are nevoie de astfel de consultări, pentru a înţelege mai bine actul guvernării şi importanţa implicării directe în el.
