În Codul Electoral ar trebui introduse prevederi punitive pentru încălcările comise de către concurenții electorali în mediul online, sugerează reprezentații Foundation Youth Development for Innovation, care au monitorizat comportamentul electoral pe această dimensiune. Cel de-al doilea raport prezentat, care cuprinde perioada de monitorizare 29 ianuarie – 9 februarie, constată că știrile false, conținutul fabricat sau satiric și materialele de propagandă au fost masiv prezente în internet.
Într-o conferință de presă la IPN, Livia Țurcanu, una din autorii raportului, a declarat că instrumentele de manipulare a opiniei publice în mediul online au fost diverse. De la prezentarea informațiilor eronate, până la amplificarea zvonurilor. Un exemplu ar fi pretinsa „știre” despre faptul că Republica Moldova a început să accepte imigranți din țările Asiei pe care UE a refuzat să-i primească. Temei pentru această informație au servit declarațiile făcute, la o ședință a Primăriei capitalei, de către șefa Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, Lucia Caciuc, care a comunicat că doi minori din Bangladesh, depistați la frontieră, au fost adăpostiți la un centru de plasament.
Conținut fabricat, cu caracter manipulator, spune Livia Țurcanu, a fost și în cazul liderei PAS, Maia Sandu, care devenit ținta mai multor zvonuri în această perioadă a campaniei electorale. Totodată, s-a remarcat și distribuirea materialelor în context greșit. Mai multe pagini create recent au distribuit clipuri video cu secvențe preluate din alte perioade, sugerând că ar reda ceva autentic. Câteva pagini, care ulterior au fost șterse de Facebook, au promovat o serie de video adresate vorbitorilor de limbă rusă, unde ținta a fost PDM, Partidul Şor și blocul ACUM.
Autoarea raportul a mai spus că foarte des a întâlnit în mediul online conținut satiric. Deși s-ar părea că aceste spoturi sunt făcute doar pentru a ironiza, ele pot să aibă efect major asupra opiniei alegătorului. La fel, s-a constatat că actorii electorali și formațiunile politice au distribuit conținut fals sau manipulator. Sunt folosite etichete, discurs de ură și sunt marginalizați oponenții politici. În acest context este dat exemplul conferinței de presă a socialistului Bogdan Ţîrdea, unde acesta acuză NATO despre faptul că ar pune bugetul Moldovei „pe brânci” sau că 70% dintre moldoveni sunt împotriva la NATO.
Livia Țurcanu mai spune că mesajele cu limbaj denigrator la adresa altor concurenți electorali au fost pe larg răspândite. Un exemplu este disputa dintre liderul Partidului Şor, Ilan Şor, și candidatul ACUM de la Orhei, Valeriu Munteanu, unde Ilan Sor folosește un limbaj denigrator în adresa celuilalt. Limbaj denigrator a avut și vicepreședintele PDM, Andrian Candu, care a numit blocul ACUM – „blocul șomerilor”. „Astfel de conținuturi nu ar trebui să fie prezente în campania electorală, ținând cont că partidele și candidații semnează un cod de conduită de care trebuie să țină cont atât în mediul offline, la dezbateri, cât și în spațiul online”, a spus Livia Țurcanu.
Mihai Mogîldea, şi el autor al raportului, a spus că se cer prevederi punitive în Codul Electoral, dar să fie clar delimitat hotarul dintre ce este permis și ce nu este permis în activitatea candidaților pe dimensiunea online. „Credem noi că, odată cu aceste măsuri, va scădea rata postărilor cu conținut denigrator, mesaj sexist etc.”, a spus Mihai Mogîldea.
Raportul face parte din proiectul „Monitoring online electoral activity - Parliamentary elections 2019”, implementat în perioada octombrie 2018 – martie 2019, cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
