О formaţiune politică se opune intenţiei autorităţilor de a optimiza reţeaua instituţiilor de învăţământ secundar
- 18.06.2008 06:51
- 1098
- 4 minute(ă)
-
Partidul Liberal (PL) îşi exprimă opoziţia fermă faţă de iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET) de a optimiza reţeaua instituţiilor de învăţământ secundar general din R. Moldova, proiect care prevede închiderea sau comasarea şcolilor cu număr redus de elevi, transmite Info-Prim Neo cu referire la un comunicat de presă al partidului.
MET a elaborat şi a propus pentru discuţii încă la începutul anului proiectul Strategiei cu privire la optimizarea reţelei instituţiilor de învăţământ secundar general din R. Moldova pentru anii 2008 – 2015. Acesta prevede crearea şcolilor de circumscripţie şi reorganizarea instituţiilor de învăţământ prin schimbarea statutului acestora (şcoală-grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu, liceu, şcoală de meserii etc.). Obiectivul anunţat al Strategiei constă în sporirea eficacităţii cheltuielilor publice.
PL consideră că, în cazul în care MET va începe implementarea planului de optimizare, consecinţele pe termen mediu vor fi deosebit de grave, iar într-o perspectivă de cel mult 50 de ani satele republicii ar putea să rămână fără şcoli, elevi şi profesori. Partidul Liberal constată, cu regret, că populaţia R. Moldova continuă să scadă, iar Guvernul comunist, în loc să întreprindă măsuri concrete pentru a stimula creşterea natalităţii, preferă să închidă şcolile în care studiază un număr mai redus de elevi.
Partidul face trimiteri la date ale Biroului Naţional de Statistică, conform cărora în 2008, comparativ cu anul 2000, se remarcă reducerea ponderii grupei de vârstă de 0-14 ani de la 23,8% la 17, 6%, ceea ce înseamnă că în această perioadă numărul populaţiei tinere a scăzut cu 238 mii de persoane. PL consideră că situaţia aceasta este şi consecinţa faptului că din 2001 s-a intensificat procesul emigrării masive a populaţiei R. Moldova, iar Partidul Comuniştilor, care se află de aproape opt ani la guvernare, nu a depus nici un efort pentru a crea locuri de muncă, nu au realizat reforme socio-economice eficiente, nu au atras investiţii pentru dezvoltarea economiei.
PL atenţionează asupra faptului că, în cazul în care Guvernul va începe să închidă şcolile din republică, un număr mare de copii se vor confrunta cu dificultăţi noi în procesul de învăţământ. Este posibil ca mulţi dintre ei să renunţe să-şi continue studiile. De asemenea, mulţi profesori vor rămâne fără serviciu, iar acest lucru va aprofunda şi mai mult „flagelul pustiirii” satelor Moldovei.
Conform proiectului Strategiei cu privire la optimizarea reţelei instituţiilor de învăţământ secundar general elaborat de MET, în Moldova urmează a fi reorganizate 332 de instituţii de învăţământ preuniversitar şi instituite 83 de şcoli de circumscripţie având condiţii mai bune de studii. Cheltuielile estimative vor constitui circa 28,62 mln lei anual. Economiile obţinute după implementarea iniţiativei ar putea fi reorientate la majorarea salariilor angajaţilor din învăţământul preuniversitar, la dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi didactice a instituţiilor de învăţământ, la stimularea performanţelor în educaţie, se arată în textul proiectului strategiei.
Potrivit datelor MET, actualmente reţeaua instituţiilor de învăţământ secundar general este constituită din 1571 de instituţii în care îşi fac studiile 491,5 mii elevi. Comparativ cu anul de studii 2000-2001, contingentul şcolar s-a redus în mediul urban cu 24%, iar în mediul rural – cu 20%. Numărul şcolilor primare s-a redus cu 19 unităţi (16%), al gimnaziilor – cu 6 unităţi (1%), al şcolilor medii – cu 244 unităţi (45%), al şcolilor pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea fizică sau intelectuală – cu 3 unităţi (7%). Numărul şcolilor serale a rămas constant. A sporit substanţial numărul liceelor – cu 259 de unităţi (59%).
Conform prognozelor, în anul de studii 2014-2015 contingentul de elevi se va reduce cu mai mult de 24% în raport cu anul de studii 2006-2007, fapt ce va condiţiona diminuarea tuturor indicatorilor eficacităţii cheltuielilor publice şi limitarea semnificativă a alocaţiilor pentru asigurarea calităţii în educaţie, se arată în proiectul Strategiei.
