 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Abordarea Uniunii Europene față de Moldova a devenit mai concretă și mai dinamică în 2016. Angajamentul mai activ al UE a avut loc în pofida numeroaselor crize interne (problema refugiaților, Brexit etc.) și a crizei majore de imagine suferită în Moldova, din cauza discreditării vectorului european de către guvernările corupte. Într-un an critic pentru Moldova, dar și pentru UE, cea din urmă a jucat un rol evident constructiv, deoarece pentru prima dată a aplicat cel mai dur element al condiționalității – înghețarea asistenței europene. Mai mult ca atât, UE s-a aliniat presiunilor enorme, exercitate pe interior, de către grupurile protestatare și societatea civilă.
O poziție la fel de activă trebuie menținută de Bruxelles și după alegerile prezidențiale, indiferent de rezultatele acestora. Or, provocările care stau în fața integrării europene riscă să se multiplice. De aceea, o “foaie de parcurs” a UE vizavi de Moldova urmează să înglobeze trei elemente esențiale. În primul rând, o atenție deosebită necesită procesul de democratizare a Moldovei, care stagnează din cauza frecvenței înalte a crizelor politice, compromiterii instituțiilor de stat și fenomenul statului capturat. În al doilea rând, este esențială accelerarea activităților legate de transpunerea și valorificarea Acordului de Asociere, atât a părții politice, cât și a celei economice. Nu în ultimul rând, dialogul dintre Bruxelles și Moscova privind identificarea unor căi de conlucrare în UE și Uniunea Economică Euroasiatică nu trebuie să aducă atingere relațiilor UE cu țările semnatare ale Acordurilor de Asociere – Moldova, Georgia și Ucraina.
Democratizarea Moldovei
Neajunsurile democrației moldovenești au devenit și mai vizibile în ultimii ani. Aceste defecte derivă din “colonizarea” și supunerea instituțiilor statului, ca urmare a presiunilor și confruntărilor dintre diverși actori politici. Oricum, politizarea instituțiilor este partea vizibilă a problemei, cea ascunsă fiind imunitatea scăzută și integritatea diluată a instituțiilor și a întregului sector public, la nivel local și central, care pot deveni foarte ușor victime ale influenței partidelor care preiau guvernarea.
În acest context dificil pentru stabilitatea democrației din Moldova, UE trebuie să intensifice acțiunile de susținere a instituțiilor democratice și civice, ale căror rol este șovăielnic și puternic fragmentat. Aceste obiective nu sunt deloc ușoare, având în vedere că cea mai sigură și durabilă democrație este cea crescută în interiorul țării și nu cea importată. De aceea, UE urmează să aplice cât mai urgent Planul de Acțiuni pentru drepturile omului și democrație, adoptat în data de 20 iulie 2015, în raport cu Moldova. Desigur, urmează ca obiectivele Planului de acțiuni să fie adaptate la problemele și necesitățile locale moldovenești. Acțiuni similare sunt planificate de către UE ca și componentă intrinsecă a politicii sale externe, dar sunt cu atât mai importante pentru țări ca Moldova, care au relații avansate cu UE, însă nu dispun încă de o perspectivă europeană clară. Prioritățile UE în raport cu Moldova includ: combaterea corupției; integritatea și transparența instituțiilor publice (la nivel central și local); consolidarea instituțiilor democratice (justiția, cadrul electoral); capacitarea societății civile și facilitarea unui context favorabil pentru mass-media; precum și, crearea unei societăți incluzive, bazate pe nediscriminare și garanții pentru egalitatea de gen. Aceste obiective corespund întocmai realităților moldovenești.
Problema legată de democratizarea Moldovei depinde însă de sustenabilitatea acțiunilor întreprinse de către europeni și credibilitatea partenerilor locali la care UE apelează.
Astfel, pe de o partea, UE trebuie să fie pragmatică în țări imprevizibile ca Moldova. Instrumentele de condiționalitate trebuie să fie ancorate în prioritățile de democratizare și invers. De aceea, unde este posibil, reformele sectoriale trebuie să includă componente specifice ale democratizării. Aceasta va simplifica posibilitatea declanșării instrumentelor de condiționalitate.
Pe de altă parte, UE are nevoie de parteneri credibili, atât în rândul autorităților, cât și al societății civile. Un aspect esențial în acest sens este integritatea, care trebuie să fie probată în timp și în mod repetat. Or, nu doar instituțiile de stat se confruntă cu problema încrederii publice slabe, dar și societatea civilă, per ansamblu. Prin urmare, rolul UE este nu doar de a capacita societatea civilă, dar și a încuraja o transparentizare și o reanimare a imaginii sectorului non-guvernamental. Fără de o societate civilă percepută public drept actor credibil și integru, UE îi va fi mai greu să promoveze subiecte sensibile (nediscriminare, egalitatea de gen) și respectiv să facă presiunile necesare asupra autorităților.
În orice caz, judecând după campania electorală pentru prezidențiale, trei dimensiuni necesită eforturi speciale din partea UE și a altor parteneri de dezvoltare din Moldova. În primul rând, este importantă consolidarea jurnalismului de investigație anti-corupție, dar cu condiția asigurării accesului la informația de interes public, lucru tratat cu reticență de către politic și instituțiile de stat politizate. În al doilea rând, drepturile femeilor și capacitarea femeilor, în particular din regiunea rurală, trebuie să devină reacția urgentă la atacurile sexiste și misogine, folosite contra candidaților femei (în special, contra Maiei Sandu) în campania electorală. Nu în ultimul rând, este necesară o evaluare, revigorare și fortificare a mecanismelor anti-discriminare existente în Moldova, pentru a proteja mai bine grupurile vulnerabile (femeile, minoritățile sexuale), transformate în ținte electorale a forțelor conservatoare din societate (în special, de către partidele pro-ruse, reprezentanții instituțiilor religioase subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse).
Monitorizarea implementării Acordului de Asociere
Integrarea europeană și implementarea Acordului de Asociere trebuie să continue într-un ritm și mai accelerat. Or, după alegerile prezidențiale în 2016, urmează cele parlamentare ordinare din 2018 (probabilitatea alegerilor anticipate fiind mică). De aceea, oportunitățile integrării europene trebuie sporite și diversificate, iar cetățenii ordinari trebuie să devină la fel beneficiari ai reformelor, alături și nicidecum nu după funcționarii publici, judecătorii și alte segmente de actori apropiați de instituțiile de stat. În final, beneficiile Acordului de Asociere trebuie să penetreze cât mai profund și mai extins societatea. Schimbările de suprafață trebuie să fie înlocuite în mod obligatoriu cu cele care merg în profunzime.
Pentru a asigura faptul că reformele produc schimbări calitative, acțiunile autorităților trebuie monitorizate activ, iar mecanismele Acordului de Asociere, care implică societatea civilă (Platforma Societății Civile, Grupul Local de Consultanță) trebuie să fie audiate regulat de către reprezentanții UE, în primul rând la Chișinău, dar și la Bruxelles. Contează foarte mult capacitatea UE, dar și a partenerilor săi locali (societatea civilă) de a prognoza și respectiv a preveni crizele, fie ele politice, economice sau sectoriale. Aceasta este relevant și pentru combaterea fenomenului statului capturat în Moldova, care este o realitate confirmată prin existența unei influențe asupra guvernării, din partea oligarhului Vladimir Plahotniuc, potrivit căruia rolul său este doar de a stabiliza țara (Reuters, 11 Noiembrie 2016).
Relațiile UE cu Rusia și Uniunea Economică Euroasiatică
Interesele țărilor semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE trebuie să fie respectate și promovate, mai ales în condițiile în care Rusia își menține presiunile asupra acestora (susținerea separatismului, bariere comerciale, propagandă media).
Eventualele negocieri dintre UE și Uniunea Economică Euroasiatică prin intermediul Rusiei (IPN, 7 noiembrie 2016) trebuie să țină cont de situația țărilor din mijloc, unde instituțiile democratice sunt slabe, încă în proces de tranziție, fisurate de crize politice frecvente. Totodată, în aceste țări persistă un interes emergent, din partea forțelor pro-ruse, de a revizui Acordul de Asociere cu UE în favoarea unui comerț liber asimetric cu UE, existent anterior. Aceleași voci propun abandonarea angajamentelor legate de armonizarea legislației și chiar a asocierii politice cu UE din cauza incompatibilității cu valorile tradiționale locale. Campania electorală pentru prezidențialele din Moldova a fost impregnată de propuneri care mai degrabă corespund apropierii de Rusia decât de preluarea fermă a modelului european de dezvoltare.
Indiferent de circumstanțe, Bruxelles-ul trebuie să refuze condiționări sau “poziții de veto” acordate Rusiei sau Uniunii Economice Euroasiatice asupra dialogului UE cu țările Acordului de Asociere și ZLSAC (Moldova, Ucraina și Georgia). Orice manifestare de flexibilitate și/sau slăbiciune față de Rusia va stimula forțele pro-ruse din aceste țări și va fi interpretată ca trădare de către susținătorii vectorului european.
În loc de concluzie
Democratizarea, aprofundarea reformelor și multiplicarea beneficiilor pentru cetățenii ordinari, precum și poziționarea geopolitică corectă, constituie principalele componente ale unei “foi de parcurs” de care are nevoie UE în raport cu Moldova. Concomitent, europenii urmează să combată fenomenul statului capturat, dar și să susțină reformele de modernizare a țării, incluse pe agenda europeană, în multe aspecte criticate de către forțele pro-ruse.
Planul de acțiuni privind democratizarea, planificat și pentru Moldova, trebuie reflectat pe larg în Agenda de asociere, dar și încrucișat cu prevederile acestuia și respectiv cu reformele sectoriale. În acest fel, condiționalitatea va putea fi declanșată mai des și mai eficient.
În fine, rezultatele alegerilor prezidențiale, indiferent de riscurile pe care s-ar părea că le comportă, ar trebui să fie văzute, în realitate, ca o oportunitate pentru a îmbunătăți procesul de integrare europeană din Moldova.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
