Secțiile de votare nu au fost echipate corespunzător pentru a asigura dreptul persoanelor cu dizabilități de vedere la vot și nici clădirile în care acestea se aflau nu aveau rampe, sau, chiar dacă le aveau, acestea nu corespundeau standardelor recomandate. Unele persoane cu dizabilități nu și-au putut exercita dreptul la vot pentru că nu dețin și nu au deținut niciodată un act de identitate. Sunt constatările observatorilor Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), care au observat procesul electoral în nouă centre de plasament temporar al persoanelor cu dizabilități și în spitalele de psihiatrie.
Într-o conferință de presă la IPN, coordonatorul programului de monitorizare și raportare de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Dumitru Russu, a spus că unor persoane din centrele de plasament le lipsesc actele de identitate pentru că, de regulă, acestea se află de mai mult timp acolo și au fost uitate de societate. O bună parte din ei, potrivit lui Dumitru Russu, nu au avut niciodată un buletin de identitate și nici un certificat de naștere. „În fiecare instituție circa 30 de persoane nu au acte de identitate, motiv pentru care nu au votat niciodată”, a spus coordonatorul de program.
În procesul de monitorizare a procesului electoral s-a constatat că în cinci secții de votare monitorizate, persoanele nu au reușit să voteze pentru că urna mobilă care asigura acest proces nu s-a încadrat în timpul destinat exercițiului. „Credem că această carență urmează să fie luată în considerație și lichidată la următorul scrutin”, a spus Dumitru Russu.
De asemenea, potrivit experților, nu toți actorii încadrați în procesul electoral percep modul în care persoanele cu dizabilități trebuie să-și exercite dreptul la vot. În conformitate cu standardele internaționale, persoanele cu dizabilități au dreptul de a-și exercita votul fiind asistate de o persoană în care au încredere. În acest sens, nu este clar descris modul de verificare a independenței persoanei alese.
Potrivit lui Dumitru Rssu, au fost cazuri în care alți observatori au încercat să intervină în procesul electoral pentru a împiedica situația în care persoana venea cu cineva pentru a-și asigura dreptul la vot. Expertul consideră că este necesar de a detalia această procedură, cine poate fi acea persoană de încredere și modul de verificare a independenței acesteia.
Radu Bobeică, coordonatorul proiectului de monitorizare a procesului electoral în instituțiile psihiatrice și centrele de plasament temporar al persoanelor cu dizabilități, a remarcat că în toate instituțiile în care au mers observatorii Institutului, beneficiarii au fost deschiși și dornici de informație. Înainte de ziua alegerilor, experții spun că au făcut nouă vizite în toate instituțiile pentru a oferi informații privind procesul electoral.
La alegerile parlamentare din 24 februarie, IDOM a avut 30 de observatori. În instituțiile monitorizate în ziua alegerilor și-au exercitat dreptul la vot 1131 de persoane din totalul de 3104. Experții susțin că marja de participare joasă nu ține neapărat de condițiile de vot, cât de dreptul fiecăruia de a refuza să voteze.
