[ - Autorităţile europene nu încetează să ceară de la Moldova să amelioreze prestaţia justiţiei. Ce mai trebuie de făcut pentru a scoate compartimentul judiciar din lista cu defecte democratice ale R. Moldova?]
- În anul 2008, justiţia moldovenească nu a reuşit să se abiliteze în ochii publicului din Moldova sau din străinătate. Dacă ar fi să ne referim la unele cauze în particular, atunci cred că e corect să spunem că imaginea proastă a justiţiei a fost consolidată. Anul trecut a fost marcat de hotărâri judecătoreşti ce încalcă dreptul la libera exprimare – cauza TVR1, Jurnal de Chişinău; dreptul la libere manifestaţii paşnice – numeroasele cauze Hyde Park şi mai recent, cea a dl. Mătăsaru {(Omul de afaceri Anatol Mătăsaru şi-a câştigat faimă internaţională, după ce a îmbrăcat un măgar în haine de poliţist şi un porc – într-o jachetă pe care era scris „porcuror”, la 18 decembrie 2008. Poliţia l-a împiedicat atunci să ajungă în centrul Chişinăului pentru a-şi manifesta protestul faţă de anumite abuzuri , iar o instanţă din Chişinău l-a amendat cu 200 de lei – n.r. )}; dreptul la un proces echitabil şi la proprietate – renaţionalizările mai multor societăţi pe acţiuni, precum şi altele.
Consider că este foarte mult de făcut pentru a avea o justiţie echitabilă, profesionistă şi funcţională. În primul rând, este necesară voinţă politică, nu doar declaraţii frumoase în cadrul diverselor programe şi planuri de acţiune. Este important ca cei aflaţi la guvernare să dorească cu adevărat o justiţie independentă, iar nu una supusă intereselor „statului”, „partidului” sau „preşedintelui de pe dolarul american”. Probabil acesta este factorul esenţial, pentru că atât mediul de afaceri, precum şi societatea în general, simt acut lipsa unei protecţii din partea sistemului judecătoresc împotriva ilegalităţilor comise.
Având voinţă politică, va fi posibil de implementat şi o politică transparentă de accedere în funcţia de judecător, procuror, precum şi de promovare.
[ - Valoarea penalităţilor financiare aplicate Guvernului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a ridicat la ordinul milioanelor de euro în 2008. Cât de mare este vina puterii a treia pentru aceste rapturi din banii contribuabililor?]
- Până în decembrie 2008, CEDO a aplicat Guvernului moldovean sancţiuni financiare de peste 11 milioane de euro, dintre care peste 8 milioane au fost adjudecate prin hotărârile Curţii adoptate în anul 2008. Sistemul judecătoresc al fiecărui stat este unicul mecanism ce poate în ultimă instanţă corecta abuzurile, erorile sau neglijenţa comisă de autorităţile administrative. Iar dacă instanţele de judecată şi-ar exercita corect competenţele, în mod logic Moldova şi, eventual, contribuabilul moldovean, nu ar ajunge să achite asemenea penalităţi.
E adevărat că nu în toate cazurile instanţele pot interveni pentru a corecta o situaţie ce atentează la drepturilor omului. Instanţele de judecată nu dispun de competenţa abrogării legilor care sunt contrare Convenţiei, astfel nu ar fi putut abroga legea care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să fie alese în Parlament. Asemenea dosare la Curtea Europeană sunt puţine, iar în mod uzual, nici nu se solicită achitarea a careva daune, fiind esenţială modificarea sau abrogarea legii care încalcă prevederile Convenţiei.
[ - Aparent judecătorii moldoveni au deficienţe în a aplica normele internaţionale. De ce? Mai au nevoie de training?]
- Nu este exclus că mulţi judecători, procurori şi avocaţi nu cunosc suficient de bine prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Aceeaşi situaţie a existat la începuturi şi în alte state membre ale Consiliului Europei. Nu e nimic grav, dacă în timp lucrurile se ameliorează.
În unele situaţii, însă, nu cred că este vorba despre o necunoaştere a prevederilor. Sunt sigură că judecătorii, în mare măsură, cunosc sau cel puţin au auzit de dosarele pierdute de Moldova la CEDO, deoarece una din măsurile de executare a acestor hotărâri este traducerea lor în limba română şi publicarea lor pentru o mai mare accesibilitate. Cu toate acestea, nu sunt puţine dosare când judecători experimentaţi preferă să ignore argumente întemeiate pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
[ - Tradiţional, sistemul judiciar se bucură de cote de popularitate foarte mici printre cetăţeni, arată sondajele de opinie. Cum poate fi îmbunătăţită imaginea judecătorului în societate?]
- Imaginea sistemului judiciar nu este populară din motive obiective şi subiective. O soluţie pentru îmbunătăţirea imaginii obiective a judecătorului este îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, adică hotărâri judecătoreşti clar motivate şi legale.
Din punct de vedere subiectiv, judecătorii ar putea îmbunătăţi imaginea întregului sistem printr-o administrare mai eficientă a proceselor, adică planificarea şedinţelor de judecată, astfel încât să nu fie necesar de aşteptat 5 ore pentru a vorbi 5 minute în faţa judecătorului, comportament adecvat al judecătorilor şi funcţionarilor instanţelor cu părţile în proces şi, nu în ultimul rând, renovarea sălilor de judecată.
Pe de altă parte, sunt mulţi judecători care şi în condiţiile actuale reuşesc să inspire părţilor încredere şi respect, atât prin comportamentul lor precum şi prin actele judecătoreşti pe care le adoptă.
