Tempourile migrației ilegale cu participarea moldovenilor sau existența unei cereri pentru azil în UE confirmă că Moldova este departe de a fi un stat stabil și atractiv pentru proprii cetățeni, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.
Dar perpetuarea fenomenelor negative, care implică moldoveni, este insuficientă pentru ca UE să invoce mecanismul de suspendarea a vizelor, constată politologul.
El menționează că introducerea unui mecanism nou de monitorizare și raportare pentru țările beneficiare de liberalizarea vizelor a apărut ca reacție la criza migranților ilegali și solicitanților de azil din 2015.
Deși valul migrației iregulare a folosit preponderent Balcanii de Vest ca zonă de tranzit spre UE, mecanismul de suspendare a vizelor, revizuit în 2016-2017, încorporează și țări din Parteneriatul Estic, exonerate la fel de regimul de vize Schengen – Moldova, Ucraina și Georgia, observă Dionis Cenușă.
Pe lângă extinderea temeiurilor pentru suspendarea vizelor, partea europeană a simplificat condițiile pentru re-introducerea controalelor în interiorul UE. Reajustarea zonei Schengen la noile realități este o inițiativă care țintește probleme majore de securitate internă a statelor europene, confruntate cu provocările migrației ilegale, dar și cu riscurile de terorism și alte insecurități conexe, explică politologul.
În opinia lui, mecanismul de suspendare a vizelor este gândit nu atât pentru a măsura progresul sau a sancționa țările restante, cât pentru a crea un cadru permanent de supraveghere ce ar spori sustenabilitatea reformelor critice pentru statul de drept.
Politologul consideră că noul mecanism reprezintă pentru Moldova, dar și pentru Ucraina și Georgia, un instrument complementar la Agenda de Asociere, axată pe implementarea Acordului de Asociere cu UE, revizuită o dată la doi ani.
Este un cadru complementar ce țintește corupția, accentuează Dionis Cenușa.
Chiar dacă se suprapune pe alocuri cu Agenda de Asociere, mecanismul de suspendare a vizelor vizează domenii mai restrânse, iar focusarea majoră în cazul Moldovei, Georgiei și Ucrainei este pe promovarea politicilor anti-corupție și de contracararea crimei organizate, concluzionează politologul.