Noua legislație în domeniul financiar-bancar trebuie să fie aplicată integral și conform spiritului acestor legi. Întrucât legile au fost elaborate la insistența partenerilor de dezvoltare, cu scopul readucerii încrederii în sistemul bancar național, și au trecut toate etapele de expertiză externă, este contraindicată operarea de modificări ad-hoc, fără consultări prealabile cu partenerii de dezvoltare. Concluziile se regăsesc raport de monitorizare a evoluțiilor din sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017, elaborat de către Transparency International Moldova și IDIS „Viitorul”.
Într-o conferință de presă la IPN, fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, unul dintre autorii raportului, a declarat că, având asistența partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate și adoptate legi noi, printre care Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și Legea cu privire la depozitarul central unic al valorilor mobiliare. În mai puțin de un an de la adoptare, prima lege a fost modificată deja de două ori, iar cea de a doua – o dată, ceea ce atestă o grabă admisă la momentul adoptării acestora. Totodată, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat și modificat mai multe regulamente.
Totodată, în această perioadă au apărut câteva inițiative legislative considerate de societatea civilă și de partenerii de dezvoltare drept nocive și contrare angajamentelor asumate de guvernanți, întrucât amplifică riscurile legalizării mijloacelor de origine frauduloasă. Una din inițiative, privind legalizarea capitalurilor și stimularea fiscală, adoptată în prima lectură de Parlament în decembrie 2016, fără discuții publice și fără informarea partenerilor de dezvoltare, este cel mai elocvent exemplu din această categorie. Veaceslav Negruța a menționat că alt proiect ține de modificările la Legea cetățeniei, care oferă, prin derogare de la normele legale, dreptul la cetățenia Republicii Moldova pentru persoane terțe, cetățeni străini sau apatrizi, contra unor contribuții denumite „investiții”. Potrivit experților, ambele proiecte au avut ca autori același grup de deputați, în frunte cu președintele Parlamentului.
Regulamentul de implementare a legii „cetățeniei pentru investiție”, elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern în septembrie 2017, a stârnit reacții contradictorii în societate, deoarece oferă posibilități de legalizare a mijloacelor financiare de origine dubioasă în Republica Moldova. Autorii raportului menționează că rămâne în așteptare adoptarea unei noi legi cu privire la combaterea spălării banilor, care este și o cerință a Uniunii Europene, potrivit Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova.
Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a menționat că, pe de o parte, a fost adoptat cadrul legal care vine să consolideze sistemul bancar, însă pe de altă parte, la scurt timp au fost operate modificări. Și în aceste condiții, apare întrebarea dacă modificarea cadrului legal s-a făcut în grabă sau modificările se fac în scopul unor grupuri de interese.
