Noi proteste antiguvernamentale la Chişinău şi în alte regiuni ale ţării

Un amplu protest antiguvernamental s-a desfăşurat duminică, 29 noiembrie la Chişinău. Potrivit organizatorilor, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a cere demisia actualei guvernări. Mitinguri de protest asemănătoare au avut loc duminică în mai multe regiuni ale ţării: la Ungheni, Căuşeni, Soroca, Bălţi, Cahul, Orhei şi Hânceşti. Acţiunile de protest au fost organizate de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, transmite IPN.

Manifestanţii care au ieşit în stradă cer depolitizarea preşedinţiei şi a instituţiilor de drept, alegeri anticipate, pedepsirea celor care se fac vinovaţi pentru furtul miliardului, limitarea imunităţii parlamentare şi reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 71.

Unul dintre liderii Platformei DA, Vasile Năstase a declarat că Platforma a găsit instrumentele necesare pentru a lupta cu actuala conducere. Potrivit lui, primul pas ar fi modificarea Constituţiei. Mai apoi urmează„oferirea unei alternative curate pentru actuala guvernare.  Al treilea lucru pe care îl vom face este scoaterea instituţiilor de stat din captivitate”, a spus Vasile Năstase.

Potrivit expertului economic Sergiu Tofilat, acţiunile de protest ale Platformei DA au contribuit la anularea „amendamentului Furdui”, ceea ce este o „mică victorie a celor care au luptat, care au protestat, a experţilor care au explicat în public care sunt consecinţele acestui amendament”.

Tofilat a mai declarat că autorităţile ştiau încă de acum trei ani despre fraudele de la Moldovagaz. „În 2012, ANRE a făcut control la Moldova Gaz şi există cinci hotărâri publicate pe site-ul lor despre toate fraudele care au fost depistate. Materialele au fost transmise Procuraturii, Parlamentului, Guvernului, CNA încă în 2012. Controlul a depistat că peste două sute de milioane de lei au fost fraudate din banii pe care-i plătim noi”, a spus Sergiu Tofilat.

În cadrul protestelor din 29 noiembrie 2015, manifestanţii au adoptat o nouă Rezoluţie, în care, printre altele se spune: „Noi, participanţii la mitingul de protest susţinem grupul de iniţiativă înregistrat la CEC pentru colectarea semnăturilor în vederea organizării unui referendum privind alegerea şi demiterea directă de către cetăţeni a preşedintelui Republicii Moldova, reducerea numărului de deputaţi şi limitarea imunităţii parlamentare”.

În document se mai spune că Republica Moldova a ajuns subiect de discuţie în presa de peste hotare şi în instituţiile internaţionale, iar partenerii externi se văd nevoiţi să constate că clasa politică moldovenească a fluturat timp de şase ani drapelul european pentru a abuza în scopuri de îmbogăţire.

„Considerăm inacceptabilă decizia guvernanţilor corupţi de a transforma miliardele furate din sistemul financiar-bancar al ţării în datorie de stat şi punerea acesteia pe umerii populaţiei şi aşa sărăcite. Insistăm ca sumele respective să fie întoarse în urma unei investigaţii rapide şi competente cu implicarea instituţiilor internaţionale de drept”, se menţionează în Rezoluţie.

O altă prevedere a Rezoluţiei se referă la consolidarea unei forţe politice de alternativă cu caracter popular, care să aibă drept scop strategic implementarea cu stricteţe a prevederilor Acordului de Asociere, dar şi refacerea relaţiilor cu Federaţia Rusă, inclusiv a relaţiilor economice.

Printre revendicările incluse în Rezoluţia adoptată de protestatari se mai numără şi: „excluderea imediată şi necondiţionată a firmelor de intermediere ale lui Plahotniuc şi Şevciuk din sectorul energetic, elaborarea legii-cadru privind principiile şi modalităţile de numire în funcţiile de conducere a instituţiilor de drept şi de reglementare, demonopolizarea şi deconcentrarea surselor mass-media, îndeplinirea neîntârziată a tuturor propunerilor înaintate de fermieri în vederea pregătirii acestora pentru noul sezon agricol”.

O altă clauză prevede solicitarea înaintată de către protestatari instituţiilor internaţionale în vederea demarării „investigării oligarhului monitorizat de Interpol, Vladimir Plahotniuc-Ulinici, pentru atacurile raider, pentru spălarea a 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul judecătorilor corupţi, jaful miliardelor din sistemul bancar, alte infracţiuni privind privatizarea ilegală a proprietăţilor statului şi tragerea la răspundere pentru infracţiunile comise, cu sechestrarea activelor şi restituirea lor statului”, se mai arată în textul Rezoluţiei.

Anterior, Platforma DA a anunţat că va constitui un partid politic, iar unul dintre punctele Rezoluţiei, adoptate în PMAN, propune „cetăţenilor integri, cu capacităţi profesionale necesare pentru guvernarea şi dezvoltarea social-economică a ţării” să facă parte din alternativa politică propusă de platforma DA, prin depunerea CV-urile pe site-ul implicare.md.

Platforma civică Demnitate şi Adevăr a organizat anterior mai multe proteste de amploare. Protestul de duminică, 29 noiembrie 2015, este al şaselea la număr, după cele organizate pe 5 aprilie, 3 mai, 7 iunie, 6 septembrie şi 4 octombrie.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.