Republica Moldova este printre puținele state din lume care are o sărbătoare dedicată limbii sale naționale. Acest lucru este un prilej de bucurie. Totodată, istoria și motivele care au stat la baza decretării ei reflectă destinul dramatic al neamului nostru. Sărbătoarea consacrată limbii române a apărut ca reacție firească a poporului la nedreptatea care i s-a făcut de-a lungul secolelor. Declarația a fost făcută de președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei prelegeri publice susținută la Academia de Științe a Moldovei, în cadrul unei ședințe festive, dedicate Sărbătorii naționale „Limba Noastră cea Română”, transmite IPN.

În prelegerea sa „Limba română, politica și statul de drept”, Nicolae Timofti a menționat că din anul 1812 până în 1989 politicile imperiilor din care a făcut parte teritoriul statului nostru au îngrădit accesul limbii române la toate nivelurile sociale și politice. Această realitate istorică nu poate fi contestată. Excepție din cele aproape două secole face perioada de 22 de ani, din 1918 până în 1940, când teritoriul actual al Republicii Moldova a făcut parte din structura administrativă a statului România, iar limba română s-a manifestat firesc ca limbă de stat.

„Se știe că lupta pentru readucerea limbii române în făgaşul ei firesc nu a contenit nicicând, având perioade mai active și perioade latente. Voi aminti aici de înflăcărata luptă a poetului Alexei Mateevici de la începutul secolului al 20-lea. El și confrații săi au avut un impact hotărâtor în procesul de trezire a conștiinței naționale a moldovenilor și de unificare a forțelor pentru a se putea rupe din situația imperiului rus. Poemul său „Limba noastră” ne îndeamnă și astăzi să fim consecvenți pe calea revenirii la valorile noastre identitare, să le dezvoltăm.  Faptul că acest poem a devenit imnul de stat al Republicii Moldova este o dovadă că limba română, limba noastră națională constituie una dintre coloanele pe care se sprijină identitatea noastră etnică”, a spus șeful statului.

Potrivit lui, teritoriul Moldovei a fost întotdeauna un loc în care s-au intersectat interesele marilor puteri. Adesea a fost folosit drept câmp al luptelor geopolitice. De cele mai multe ori, nici locuitorii de aici, nici politicienii care trebuiau să-i reprezinte nu au fost întrebați ce-și doresc, opţiunile lor nu au intrat în socotelile marilor puteri.

„Se știe că politica lui Stalin a ajuns și în sfera limbii. Experimentele lui Stalin au pornit prin formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, ca apoi să experimenteze prin impunerea unei „limbi literare noi”, care trebuia să legitimeze existența identității tehnice moldovenești de natură diferită față de cea românească. Ecourile acelei politici mai sunt resimțite și astăzi. Experiențele geopolitice din laboratoarele sovietice au mutilat destinele a milioane de oameni. Concetățenii noștri au trebuit să plătească tribut de sânge nu doar pentru convingerile lor politice și ideologice, dar și pentru idealurile lor spirituale și naționale”, spune președintele Republicii Moldova.

Toate aceste momente din istoria țării fac dovada importanței limbii pentru susținerea conștiinței naționale. „Limba maternă este cea care te face liber, în care ești la tine acasă oriunde te-ai afla, de aceea pe altarul dăinuirii ei și revenirii la normalitate s-au adus sacrificii pe care suntem datori să le păstrăm în memorie”, declară Nicolae Timofti.

Totodată, lucrurile au început să se așeze odată cu legitimarea noului stat – Republica Moldova. Declarația de Independență consfințește limba română ca limbă de stat. Primii au preluat sintagma limbii române scriitorii, lingviștii, savanții și sistemul educațional introducând-o în circuitul ei firesc.

„Vehicularea continuă a denumiri diferite ale aceleiași limbi înseamnă scindarea continuă a societății moldave. Cine nu înțelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia pus capăt acestor ezitări. Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni”, afirmă șeful statului.

La ceas aniversar, președintele Nicolae Timofti îndeamnă cetățenii să nu se abată din drum, să urmeze cu strictețe vectorul european de dezvoltare. Statul s-a angajat pe calea restructurării și democratizării având modelul țărilor europene. „Avem încă foarte multe de făcut, toate greutățile prin care a trecut statului nostru în acești 25 de ani pot fi și trebuie depășite prin unitate, prin unirea tuturor forțelor sănătoase: clasa politică, factorul administrativ, oamenii de știință, oamenii de cultură, societatea civilă, toți oamenii de bună credință în munca noastră comună pentru a face din Republica Moldova un stat prosper de care să fim mândri și în care cetățeanul să vrea să trăiască”, a declarat șeful statului.

Asemenea prelegeri publice la Academia de Științe dedicate limbii române sunt organizate începând cu anul 2005 și au fost susținute de membri de onoare ai AȘM, academicieni și filologi.