Niciuna dintre instituţiile centrale ale statului nu respectă în totalitate prevederile legislaţiei privind transparenţa decizională. Constatarea a fost făcută de către experţii Asociaţiei pentru democraţie participativă (ADEPT), în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, cu ocazia lansării studiului „Transparenţa decizională în activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate”.
Polina Panainte, unul din autorii studiului, a declarat că din toate rigorile impuse de legislaţia privind transparenţa decizională cel mai mult se respectă cele ce ţin de plasarea pe paginile web a regulilor interne de asigurare a transparenţei decizionale (74% dintre autorităţi), prezentarea online a rapoartelor anuale cu privire la transparenţă, a numelui şi datelor de contact ale persoanelor responsabile de transparenţa decizională (70%).
În acelaşi timp, deficienţe au fost înregistrate la capitolul publicării rezultatelor consultărilor publice (doar 15,2% dintre autorităţi respectă această prevedere), publicării programelor anuale de elaborare a proiectelor de decizii şi a deciziilor care vor fi supuse consultărilor publice (30,4%), dar şi a anunţurilor privind iniţierea elaborării deciziilor (43.5%).
În 2013 a fost menţinută incidenţa înaltă a proiectelor supuse consultărilor publice în termene mai mici de 15 zile lucrătoare şi o dinamică negativă de minus 12% în prezentarea argumentării necesităţii adoptării deciziei, a precizat Polina Panainte.
Cel mai mult s-au remarcat la capitolul transparenţă decizională Ministerul Mediului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii. La celălalt pol se plasează Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, se arată în raportul ADEPT.
