Negocierile oficiale în formatul 5+2 pentru soluţionarea conflictului transnistrean vor fi reluate în decursul acestui an. Este un angajament asumat la ultima reuniune informală, care a avut loc la Viena, la 1 şi 2 martie. "Am convenit să trecem de la întruniri neformale la întruniri oficiale în cadrul acestui format, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2006", a spus joi, 4 martie, la un briefing vicepremierul pe probleme de reintegrare, Victor Osipov, citat de Info-Prim Neo.
Potrivit lui, participanţii la reuniune au convenit să confere un caracter periodic întrunirilor în format 5+2, nu mai rar decât o dată la 3 luni. "În acest an vom avea cel puţin 4 asemenea reuniuni. După cea care a fost la Viena, va urma una la sfârşitul lunii mai, la Astana, apoi alte două în iulie şi în octombrie. Dar sunt programări preliminare, care pot fi modificate în funcţie de necesităţi şi agendă", a spus vicepremierul.
O altă înţelegere atinsă la Viena este ca agenda reuniunilor să conţină cel puţin o problemă, soluţionarea căreia este aşteptată de populaţie. Părţile implicare în negocieri s-au angajat să nu intre în polemici atunci când vor stabili agenda reuniunilor. "Chişinăul şi Tiraspolul vor putea propune câte o temă pentru discuţie fără ca cealaltă parte să o împiedice să facă acest lucru", a explicat Victor Osipov.
Reuniunea informală de la Viena, în format 5+2, este prima desfăşurată de când Kazahstanul a preluat preşedenţia OSCE. Kazahstanul ar putea impulsiona procesul de reglementare, spune Victor Osipov, pentru că este o ţară cu un potenţial economic şi politic mare, are o capacitate înaltă de negociere şi condiţii propice pentru discuţii inclusiv cu Federaţia Rusă, care este unul dintre actorii principal ai procesului de negocieri”. Reprezentantul pentru conflicte în cadrul preşedinţiei Kazahe, Bolat Nurgaliev, a salutat reluarea, la sfârşitul anului trecut, a dialogului bilateral între reprezentanţii politicii ai Chişinăului şi Tiraspolului, dar şi reluarea activităţii grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii.
Victor Osipov a precizat că până în acest moment, majoritatea grupurilor de lucru şi-au reluat activitatea. Urmează să se întrunească şi grupul responsabil de probleme economice, care din motive de agendă, încă nu au putut să-şi programeze întâlnirea. Vicepremierul a mai spus că după primă tură de întâlniri, se va face o analiză pentru a vedea cum poate fi eficientizată activitatea acestora.
Întrebat despre agenda transnistreană a Guvernului de la Chişinău în contextul alegerilor parlamentare anticipate, Victor Osipov a spus că este foarte important ca în decursul următoarelor 6-7 luni, care, potrivit lui "vor fi mai mult sau mai puţin libere de problemele alegerilor", să se reuşească soluţionarea unor probleme stringente despre care se vorbeşte de mult timp. Vicepremierul s-a referit printre altele la problema şcolilor care învaţă după programa Ministerului Educaţiei de la Chişinău, la copii care trebuie să se deplaseze dintr-o localitate în alta ca să poată învăţa în limba română.
Solicitat să comenteze incidentul de sâmbăta trecută, când grănicerii transnistreni de la postul din Dubăsari i-au interzis preşedintelui Academiei de Ştiinţe din Moldova accesul în partea stângă a Nistrului, Victor Osipov a spus că este o "acţiune ilegală, abuzivă şi nepermisă"
La Viena, participanţii formatului 5+2 au decis să descurajeze asemenea acţiuni. Totodată, nu se va permite ca acestea să pericliteze procesul de negocieri, a subliniat Victor Osipov.
Potrivit datelor prezentate de vicepremier, din 1992 şi până în martie 2005, în procesul reglementării transnistrene au fost semnate peste 140 de documente diferite, dintre care 26 au un caracter politic, 61 economic şi 54 de documente sunt de tip sectorial. Multe din documentele acestea nu sunt actuale, de aceea, atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul, s-au referit la necesitatea de a efectua o inventariere detaliată a acestora, a precizat Victor Osipov.
