Declaraţia Summitului de la Riga reprezintă un „compromis rezonabil”, ţinându-se cont de faptul că a fost negociată de cei 28 de membri ai UE şi cei 6 parteneri estici. Pentru Republica Moldova acest rezultat este unul pozitiv, deoarece în paragraful 7 al declaraţiei se face o referinţă foarte clară la aspiraţiile europene şi la alegerea europeană a statelor din Parteneriatul Estic care au încheiate Acorduri de Asociere şi este reiterat faptul că aceste state împărtăşesc cu UE valori comune, precum supremaţia legii, statul de drept, drepturile omului, economia de piaţă, şi UE şi aceste state sunt pe deplin angajate să le promoveze mai departe. Aprecierea a fost dată, la scurt timp de la aprobarea declaraţiei, de către vicepremierul Natalia German, ministru de externe, citată de corespondentul IPN de la Riga.
Potrivit Nataliei Gherman, este important faptul că în textul declaraţiei de câteva ori este menţionat principiul diferenţierii între statele din Parteneriatul Estic şi principiul „mai mult pentru mai mult”. Este clar specificat că fiecare stat din Parteneriatul Estic poate să-şi aleagă obiectivul în raport cu UE şi Uniunea Europeană va analiza acest obiectiv în mod individual. Republica Moldova trebuie oricum să ducă la capăt reformele iniţiate şi să implementeze toate standardele europene înainte de a lansa următoare etapă în relaţiile cu UE – cea a negocierilor de aderare, a declarat Natalia German.
Ministrul de externe a precizat că în textul Declaraţiei sunt menţionate realizările importante de care a dat dovadă Republica Moldova, mai ales după intrarea în vigoare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber, şi anume creşterea considerabilă a exporturilor produselor moldoveneşti pe piaţa UE. Între timp, Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial pentru Republica Moldova. De asemenea, în declaraţie sunt menţionate mai multe mecanisme şi instrumente care sunt puse la dispoziţie pentru perioada de după Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Este vorba despre mai multe instrumente pentru a spori şi a consolida businessul mic şi mijlociu. În speţă, e vorba despre un program prin care UE va investi în crearea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova şi alte state ale Parteneriatului Estic. La fel, este vorba despre finanţarea programelor de infrastructură şi de proiecte de interconectare la piaţa europeană energetică şi conectare la coridoarele europene de transport.
Natalia Gherman a declarat că este nevoie de o evaluare a Planului de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE, pentru a vedea ce s-a realizat şi ce urmează, iar pe măsură ce vom avansa, vor fi introduse elemente noi. „Am început să punem în aplicare prevederile acordului anul trecut, în septembrie 2014, şi acum având în vedere că avem şi guvern şi parlament pe deplin funcţional, sunt toate premisele pentru a intensifica acest efort de implementare. Vom fi judecaţi pe măsura ce vom livra rezultatele în implementarea acestui document-cadru foarte important pentru parcursul european al ţării noastre”, a subliniat Natalia Gherman.
Următorul Summit al Parteneriatului Estic va avea loc în 2017, iar delegaţia Republicii Moldova a pledat pentru ca acesta să aibă loc la Chişinău. Potrivit Nataliei Gherman, organizarea unui eveniment de asemenea anvergură în capitala Republicii Moldova „va aduce în ţara noastră susţinerea, atât simbolică, cât şi de substanţă, de care beneficiem din partea Uniunii Europene”.