De la stabilirea relațiilor bilaterale cu Alianța Atlanticului de Nord în 1994, în Republica Moldova s-a vorbit cu jumătate de gură despre parteneriatul cu NATO, din motive de sensibilitate politică și cu invocarea argumentului neutralității. Acum, în contextul războiului dus de Rusia în Ucraina, ar fi cazul să se vorbească mai mult despre acest parteneriat și modul în care acesta ne-ar putea consolida securitatea, sugerează Natalia Albu, directoare executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare.
„La 10 octombrie, atunci când cele două rachete rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, chiar și potrivit sondajelor efectuate, mulți au fost puși pe gânduri privind eficiența acestei neutralități”, a spus Natalia Albu în cadrul unei dezbateri IPN la subiect.
Sondajele relevă atât reticența moldovenilor față de cooperarea cu NATO, cât și percepția că Rusia reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră. „Însă cu agresorul se preferă să se coopereze, să se negocieze, pentru că frica este mai mare. Vorbim, pe de o parte, de frica de a te apropia de un potențial partener care ar putea să-ți fortifice securitatea, iar pe de alta, de frica de a nu supăra Federația Rusă, care, se pare, mai mult ne amenință. Deși noi am putea avea beneficii de la asemenea parteneriate, tocmai pentru a contracara aceste amenințări”, a subliniat experta, care este și conferențiară la Academia Militară.
Experta a comentat și scăderea încrederii în armată: „Dacă e să analizăm barometrele de opinie pe timp de pace, din 2003 și până în 2018, Armata Națională s-a deplasat de pe locul doi pe cinci, chiar fiind devansată de poliție. Pentru că pe timp de pace, riscurile și amenințările nu sunt percepute (...) Oamenii se preocupau de imaginea armatei per ansamblu, iar nu de dotarea acesteia. Ei se simțeau în siguranță datorită statutului de neutralitate. În situație de război în țara vecină, vedem că scade și încrederea față de neutralitate (...) Se realizează că Republica Moldova are o capacitate de apărare foarte joasă. Respectiv, scade încrederea în armată reieșind din acest context. Deci, vorbim de o conștientizare a situației”.
Acum o săptămână, la București a avut loc reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO, eveniment la care a fost invitată, în premieră, și Republica Moldova. Dincolo de agenda internă a NATO, scopul reuniunii a fost de a consolida comunicarea cu țările partenere, în particular Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina, dar și Ucraina. Pentru țara noastră, spune Natalia Albu, este esențial că la acest forum a fost discutată securitatea energetică, între alte subiecte importante.
Experta a mai ținut să menționeze că deseori în presă, când se vorbește despre asistența oferită de NATO sau UE pentru consolidarea securității Republicii Moldova, se face aluzie, eronat, la echipament letal. Când, de fapt, este vorba de echipament de natură logistică sau asistență care să ne ajute la reformarea sectorului de securitate și apărare, insistă Natalia Albu. Potrivit ei, reforma justiției și lupta cu corupția fac parte din aceste eforturi.
În plus, e vorba și de consolidarea capacităților de apărare față de amenințările cibernetice. „Având un război pe continentul european, s-ar părea că la asemenea reuniuni se poartă doar discuții despre fortificarea capacității de apărare din punct de vedere militar. Însă aceste reuniuni includ și modalități de încurajare a unui sentiment de reziliență față de factori (cibernetici), inclusiv factori utilizați de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, nu vorbim de agresiune așa cum este definită ea de Carta ONU, art. 51 (...), ci de exploatarea spațiului psiho-emoțional al cetățenilor. Iar acest summit înseamnă că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult în cooperarea cu Alianța Atlanticului de Nord în fortificarea securității sale naționale”, a declarat Natalia Albu.
Dezbaterea publică la tema „Moldova pentru prima dată la Summitul NATO: motive și efecte”, organizată de IPN, a fost ediția a 269-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
