Majoritatea instituţiilor media din ţară continuă să aibă o discrepanţă mare la volumul de materiale în care îi are ca protagonişti pe bărbaţi şi femei, cele din urmă fiind reflectate mult prea puţin. La această concluzie a ajuns echipa de monitorizare din cadrul unui program de autoevaluare a presei prin prisma dimensiunii de gen, implementat de Asociaţia Presei Independente şi susţinut de Agenţia UN Women în Moldova, transmite IPN.
30 de instituţii media – presa scrisă, TV/radio, online – participă în programul dat având ca scop să asigure paritate de gen în materialele pe care le realizează şi le distribuie consumatorilor de informaţii. Timp de 6 luni, de când programul a fost lansat, echipa de monitorizare a analizat circa 40 de mii de materiale din domeniul politic, economic şi social. Situaţia per general nu arată prea bine, iar instituţiile mass-media, depunând eforturi, au reuşit să majoreze volumul de materiale în care sunt reflectate femei doar cu 8%. Presa scrisă, care a fost anterior lider la capitolul reflectării femeilor, în aceste 6 luni a avut evoluţii diferite, în unele luni chiar a descrescut. Presa online şi radio/TV a demonstrat o uşoară majorare a numărului de materiale cu protagoniste femei.
Potrivit raportului, cele mai echilibrate la capitolul paritate de gen sunt mediile regionale, care reuşesc să asigure practic 1 la 1 numărul de materiale cu protagonişti bărbaţi şi femei. Cele mai dezechilibrate sunt mediile naţionale, aici se înregistrează şi un raport de 0,2 la 1 materiale cu protagoniste femei versus cele cu bărbaţi. Cel mai masculinizat domeniu rămâne politicul.
Directorul executiv al API, Petru Macovei, a menţionat că în cele 6 luni de susţinere financiară şi monitorizare a instituţiilor mass-media implicate în program s-a reuşit majorarea numărului de materiale cu protagoniste femei de la 7% la 15%. Însă creşterea cu doar 8% este foarte modestă. Petru Macovei consideră că până la finele programului creşterea ponderii materialelor în care apar protagoniste femei trebuie să fie de cel puţin 15%.
Daniela Terzi-Barbăroşie, membră a echipei de monitorizare, a spus că jurnaliştii trebuie să descopere experte femei, deoarece acestea au ce spune. De asemenea, experta a făcut apel ca presă să preia formele feminine la diferite funcţii. „Deja deputaţii singuri le numesc pe colegele lor deputate, dar presa continuă să folosească forma masculină a acestei funcţii”, a subliniat Daniela Terzi-Barbăroşie.
Olga Nicolenco, expertă în politici gender şi membră a echipei de monitorizare, a făcut un exerciţiu prezentând raportul unei instituţii mass-media şi demonstrând că într-o lună a fost o singură ştire despre o femeie ministră ceea ce este extrem de puţin. „Exerciţiul meu de monitorizare l-am numit „vânătoarea de femei în politică”. Stau ore în şir şi caut femei politiciene în materiale. Am observat că sunt extrem de puţine ştiri şi despre femeile migrante, ne interesează ce fac cele care au revenit, vrem astfel de materiale”, a spus Olga Nicolenco.
Experţii îşi mai doresc ca mediile radio şi TV să invite femei la emisiuni şi talk-show-uri. De asemenea, angajatorii în mass-media sunt încurajaţi să încerce asigurarea egalităţii gender printre reporteri şi autorii materialelor jurnalistice.
