Dinamica libertăţii de întrunire în Republica Moldova este într-o continuă ascensiune. Potrivit directorului executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf, fenomenul se datorează modificării cadrului legal cu privire la libertatea de întrunire, efectuată în anul 2008, care oferă mai multe oportunităţi în procesul de organizare şi desfăşurare paşnică a întrunirilor, transmite Info-Prim Neo cu referire la un raport de monitorizare a respectării libertăţii de întrunire în Republica Moldova, prezentat la o conferinţă de presă.
„În opinia noastră, a celor de la CreDO, în anul 2011 am avut o situaţie în care respectarea drepturilor la întrunirile publice, a cunoscut o dinamică pozitivă, care a început a se evidenţia încă din 2009. Această constatare vine în cadrul unui contrast cu ceea ce se întâmplă în regiunea noastră. Cadrul legislativ adoptat în 2008, permisiv şi liberal, este pus în aplicare de către 99 la sută din populaţia ţării, într-un mod adecvat şi acest fapt a contribuit la spargerea mitului potrivit căruia acest act normativ este aplicabil doar în ţările europene. În rezultat avem o creştere a numărului de întruniri, care nu este unul explozibil, ci unul controlabil. Astfel putem constata că libertatea de întrunire nu este altceva decît libertatea de exprimare care este în pas cu pluralizarea libertăţii de exprimare prin mass-media” a declarat Sergiu Ostaf, în cadrul conferinţei.
Consultantul şi coordonatorul de proiect, Florin Gâscă, susţine că sporirea numărului de întruniri notificate se datorează modificării legii cu privire la libertatea de întrunire. Potrivit statisticilor, pe parcursul perioadei de monitorizare (2007-2011), numărul lunar al întrunirilor a crescut de la 30, la 60. Cele mai multe întruniri se organizează în Chişinău, Soroca şi Bălţi. De asemenea, în această perioada s-a identificat o micşorare a numărului de întruniri spontane. Un lucru îmbucurător pentru autorităţi este diminuarea elementelor violente atestate în cadrul întrunirilor organizate. Cele mai multe evenimente notificate s-au desfăşurat sub formă de manifestaţii comerciale, urmate de mitinguri, manifestaţii culturale, sociale şi religioase.
Florin Gîscă a mai menţionat că în localităţile din stânga Nistrului s-a înregistrat un numărul mult mai mic al întrunirilor, comparativ cu cel al organizărilor din partea dreaptă a râului. Explicaţia acestui fenomen constă în dificultăţile şi procesul mai complicat de organizare a unei întruniri în regiunea transnistreană.
Potrivit şefului direcţiei generale poliţie şi ordine publică a MAI, Marian Maxian, implicarea reprezentanţilor poliţiei în menţinerea ordinii publice, în cadrul întrunirilor, a fost de asemenea în ascendenţă. „Pe parcursul anului 2011, celor 14275 de întruniri organizate pe teritoriul Republicii Moldova, monitorizate de organul de poliţie, le-au fost fost asigurată ordinea publică prin implicarea a 47 mii de colaboratori de poliţie, la care au participat circa 6 milioane de cetăţeni”, a declarat Marian Maxian.
Atât reprezentanţii CReDO, cât şi ai MAI sunt de părerea că sporirea numărului de întruniri este un fenomen pozitiv, care ajută la mobilizarea societăţii şi crearea relaţiilor între cetăţeni.
Conform cadrului legal, o întrunire trebuie notificată în cazul în care aceasta presupune a avea mai mult de 50 de participanţi, cu excepţia întrunirilor spontane.
