Republica Moldova și Ucraina trebuie să elaboreze în comun o Strategie de protecție a Nistrului, în care să se spună foarte clar că obiectivul de bază este reconstrucția ecologică a ecosistemelor și a afluenților fluviului. Al doilea obiectiv din această strategie ar fi extinderea ariilor protejate în bazinul Nistrului, de la izvoare din Carpați și până la Marea Neagră și adunarea lor sub un Parc Național Transfrontalier Republica Moldova-Ucraina. Într-o conferință de presă la IPN, la care a fost prezentată Declarația Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic privind „Soarta Nistrului sub presiunea hidrocentralelor”, Alecu Reniță, președinte al Mișcării Ecologiste din Moldova, a spus că este necesar și un program cu asistență internațională pentru refacerea pădurilor Carpaților.
Alecu Reniță consideră că obiectivele menționate ar însemna implicarea comunităților riverane, implicarea directă a autorităților regionale și a celor din Moldova. Aceasta ar deschide perspectiva ca Nistru să devin un râu european, un râu administrat conform unui management integrat al resurselor acvatice, care să garanteze că „niciun proiect aventurier nu va penetra acest areal”. Astfel, ambele state, Republica Moldova și Ucraina, își vor asigura securitatea ecologică în arealul bazinului Mării Negre.
În declarația prezentată, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic cere desecretizarea negocierilor pe acest subiect și participarea publicului în pregătirea deciziilor legate de viitorul acord privind asigurarea funcționării nodului hidroenergetic Nistrean. La fel, cere fortificarea capacităților echipei de negociatori din partea Guvernului Republicii Moldova, cu definirea clară a mandatului de negociere.
Potrivit Liliei Curchi, coordonatoare locală a Grupului de Lucru „Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică”, din cadrul Platformei Naționale, ONG-urile mai solicită asistența Comisiei Europene pentru procesul de negocieri. „Având în vedere expertiza și experiența vastă a țărilor Uniunii Europene în domeniul gestionării integrate a resurselor de apă și producerea energiei hidroelectrice, aceasta poate acorda atât asistență tehnică, cât și juca rol de mediator al procesului”, a precizat Lilia Curchi.
ONG-urile le cer autorităților statului să insiste pe refuzul oficial al Ucrainei de la ideea construcţiilor mai multor hidrocentrale în bazinul Nistrului, prin introducerea modificărilor în Programul şi Strategia dezvoltării sectorului hidroenergetic al Ucrainei. O altă solicitare ține de demarcarea graniței dintre Republica Moldova și Ucraina la frontiera de pe mijlocul barajului sau la jumătatea barajului Naslavcea-Nahoreanîi, conform acordurilor și practicilor internaționale și în baza studiilor efectuate anterior, în cadrul asistenței oferite de Uniunea Europeană prin proiectul EUBAM.
Informarea corectă și educarea ecologică a tuturor locuitorilor din bazinul Nistrului, contracararea fake news-urilor și dezinformării la tema Nistrului este esențială, consideră Lilia Curchi. Iar refacerea Ministerului Mediului este o prioritate, cu asigurarea cadrelor profesioniste. Asta pentru că, fără o autoritate centrală de mediu, protecția fluviului Nistru și a mediului în general „este doar un vis utopic”.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 95 de organizații membre, șapte dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații.
