Republica Moldova și Ucraina demonstrează cei mai buni indicatori de progres dintre țările Parteneriatului Estic, arată un studiu comun al țărilor PaE: „Progresul regional al Parteneriatului Estic 2023”. Concluziile studiului au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă la IPN, organizate de Asociația pentru Politica Externă.
Natalia Stercul, director executiv APE, coordonator național al proiectului, a precizat că Parteneriatul Estic a fost dezvoltat și implementat de Uniunea Europeană pentru a apropia șase state: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Scopul principal fost progresul în calea integrării europene, dezvoltarea proiectelor de infrastructură și crearea condițiilor care ar corespunde standardelor europene în general. Natalia Stercul menționează că rolul sectorului civil în Parteneriatul Estic este semnificativ, deoarece marea majoritate a proiectelor realizate de Uniunea Europeană în țările Parteneriatului Estic sunt îndreptate spre creșterea eficienței și calității vieții populației.
Studiul privind progresul regional al Parteneriatului Estic se referă la politica externă, politica de securitate și sectorul apărării. De asemenea este vizat progresul economic, sfera socială, societatea civilă, dar și chestiuni care au impact asupra populației, precum sistemul de sănătate, îmbunătățirea ecosistemului statului și altele.
Cât privește aspectul politicii externe, directoarea executivă APE s-a referit la partea ce ține de lupta pentru democrație. Potrivit ei, în lume, în general, se atestă micșorarea tendințelor democratice, creșterea rolurilor regimurilor totalitare, manifestarea acestora inclusiv prin războiul în Ucraina și impactul asupra Moldovei. Dar, indiferent de toate greutățile, Guvernul Moldovei a demonstrat abilitatea de a guverna în asemenea condiții. În promovarea reformelor se evidențiază anumite progrese la final de an. Însă, la capitolul justiție, drepturile omului, mai ales în regiunea transnistreană, se mai întâmpină greutăți.
Natalia Stercul a remarcat că Strategia națională de dezvoltare 2030 este un document care va favoriza schimbarea internă și reformele ulterioare. E necesar de muncit mai mult la dezoligarhizare, de întărit instituțiile de stat. Cât privește economia, în 2023 comerțul extern cu Uniunea Europeană a atins ponderea de 52% din total. Natalia Stercul crede că este un rezultat foarte bun. Dar, chiar și cu așa rezultate, e nevoie de a extinde spectrul producției propuse și de a mări capacitatea de concurență pe piața europeană.
Sergiy Gerasymchuk, director executiv adjunct și director al Programului de inițiative regionale și al Programului de vecinătate al Consiliului pentru politică externă „Ukrainian Prism”, a precizat că proiectul care a măsurat progresul în cadrul Parteneriatului Estic durează de mai bine de trei ani. În această perioadă, două țări au primit statut de candidat pentru aderarea la UE și posibilitatea de a începe negocierile, Georgia a primit statut de candidat. Cât privește societatea civil, aceasta a fost activă în toate șase țări ale Pe. Chiar dacă în Belarus practic a fost nimicită, sunt multe inițiative civile care activează din afara Belarusului. În pofida dificultăților în Azerbaidjan, acolo tot lucrează societatea civilă. În Armenia societatea civilă mereu a fost un agent al schimbării și reformelor. Ar fi incorect ca aceste țări să fie lăsate într-o parte, să fie uitate eforturile societății civile doar pentru că Moldova, Ucraina și Georgia au mers înainte, dar Armenia, Azerbaidjan și Belarus au rămas pe loc în procesul de transformare. În opinia sa, Parteneriatul Estic nu este doar despre calitatea de membru a UE, dar a fost creat pentru îmbunătăți viața cetățenilor din țările care sunt în imediata apropiere a Uniunii Europene.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
