|
|
|
Îndeplinirea strictă a agendei europene și promovarea unor relații ambițioase cu UE poate remedia și diminua înclinațiile euroasiatice, inspirate de președintele Igor Dodon. Durabilitatea vectorului european în Moldova, dar și în toată regiunea, este o construcție reversibilă, mai ales dacă UE se distanțează de Balcanii de Vest, iar Rusia, din contra, avansează integrarea euroasiatică…”
|
Dionis Cenușa |
|
Intersecțiile între proiectul integraționist european și cel euroasiatic se accentuează. În acest context, instituțiile europene dezvoltă acorduri hibride cu statele membre ale Uniunii Economice Euroasiatice (UEE), precum cel semnat cu Armenia în 2017 - Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat. Concomitent, sub ghidarea Rusiei, instituțiile euroasiatice dezvoltă formule noi de întrepătrundere cu statele din vecinătatea UE, ale căror perspective europene dispun de confirmare politico-juridică sau de o recunoaștere mai mult abstractă. În Balcanii de Vest, Serbia a semnat un Acord de Liber Schimb cu UEE (25 Octombrie 2019), chiar dacă de 5 ani îndeplinește condițiile necesare pentru aderarea la UE, cu 17 din totalul de 35 de capitole deschise în negocierile de aderare. Totodată, în interiorul Parteneriatului Estic, ca urmare a consolidării forțelor politice pro-ruse (IPN, 22 May 2018), Moldova navighează între implementarea Acordului de Asociere cu UE și apartenența, deocamdată sterilă, la UEE, în baza statutului de țară observator obținut în 2018.
Activizarea Uniunii Euroasiatice în regiune se datorează accentului major pus pe flexibilitate în relația cu țările terțe. Dominată politic și economic de Moscova și cu menire geopolitică specială, UEE tinde să-și ridice autoritatea în raport cu UE, încă neconvinsă de seriozitatea proiectului euroasiatic. Reticența Bruxelles-ului derivă în mod esențial din poziționarea sa net superioară în calitate de negociator inegalabil al acordurilor internaționale (semi-)comerciale, apreciate în lume pentru accentul pe aplicarea uniformizată a legislației europene și dedicația pentru competiția loială. Chiar dacă este puternic subestimată în Occident, UEE nu renunță la tentativele sale de a forja acorduri de liber schimb, inclusiv în spațiul geografic aflat în plin proces de “europenizare”.
Balcanii de Vest și în concret Serbia diferă de precedentul armean, provocat de aderarea la UEE în detrimentul celui de-al patrulea ipotetic Acord de Asociere al UE în Parteneriatul Estic, abandonat de Armenia în 2013. Din raționamente pur strategice, liderul forțelor reformatoare armene consolidate la putere în 2018, Nikol Pashinyan a reiterat “atractivitatea” integrării euroasiatice (Armenianweekly, 2 October 2019). “Politica multi-vectorială a Armeniei” este invocată în rezoluțiile Parlamentului European (4 Iulie 2018), iar oscilarea Est-Vest nu generează disensiuni între Erevan și Moscova (Kommersant, 29 Octombrie 2019). Ambele cazuri – atât cel sârb cât și cel armean – alimentează ideea “Europei Mari”, extinsă de la Lisabona până la Vladivostok, promovată cu insistență de președintele moldovean Igor Dodon, inclusiv în cadrul summit-ului UEE de la Erevan (Presedinte.md, 1 Octombrie 2019).
Rusia și jocul său în Balcanii de Vest
Conviețuirea a doi vectori geopolitici ar putea deveni iminentă în următorii 5-10 ani, dacă tendințele actuale se intensifică. Or, UE este la un pas de a începe un proces profund de auto-reflecție și “reparație funcțională”, indispensabile pentru eforturile de prevenire și contracarare a propagării “iliberalismului” autoritar la nivel european. Regresul statului de drept “în lanț” poate avea consecințe letale pentru întregul proiect european. De aceea, asigurarea primordialității, proporționale și subsidiare, a legislației europene primare și secundare asupra celei naționale necesită protecție maximă de liderii europeni cu trăsături iliberale. Totodată, anterior emisă de eurosceptici, cererea pentru înăsprirea parametrilor de lărgire europeană, vizând Balcanii de Vest, se uniformizează pe porțiuni tot mai largi ale eșichierului politic din statele membre. Concentrată pe soluționarea urgențelor de ordin intern, UE ar putea fi atrasă într-un concert geopolitic cu Rusia, prin intermediul Uniunii Euroasiatice, cu precădere dacă și după ce președintele ucrainean Volodymir Zelensky normalizează dialogul cu Vladimir Putin (IPN, 7 Octombrie 2019). Apropierea Estului și Vestului necesită însă o suprapunere de circumstanțe.
În primul rând, mișcarea Uniunii Euroasiatice în direcția liberalizării pieței de hidrocarburi, cu crearea pieței comune de gaze, petrol și produse petroliere este planificată până în 2025 și întărește o atitudine pragmatică (Comisia Euroasiatică, 26 Septembrie 2019). Sensibilitatea energetică a economiilor naționale prinse geografic între UE și Rusia – Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic – poate spori interesul lor natural pentru apropierea de Uniunea Euroasiatică. Asemenea decizii pot fi benevole sau sub impactul populismului electoral.
Al doilea aspect care favorizează o convergere între cei doi poli geopolitici depinde de capacitatea de extindere a organizației euroasiatice – la nivel de membri și aranjamente internaționale. Discuțiile despre eventuala aderare a Turkmenistanului sau viitoarea liberalizare a comerțului cu economii avansate, similar acordului cu Singapore, poate forța o re-evaluare a reticenței exprimate de UE.
Cel de-al treilea motiv ar putea reieși dintr-o ipotetică multiplicare a acordurilor de liberalizare a relațiilor comerciale dintre UEE și țările din Balcanii de Vest, urmărind modelul Serbiei. Un asemenea scenariu este improbabil în cazul Albaniei, Kosovo și Muntenegru, care sunt dominate de antipatii rusești severe. Șansele de a atrage în joc Bosnia și Herțegovina și Republica Macedonia de Nord sunt mai realiste, deși depind de ezitările UE în privința extinderii sale balcanice.
Dintre toate elementele menționate mai sus, popularizarea integrării euroasiatice în regiune poate beneficia cel mai mult de pe urma blocării procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest. Nelansarea negocierilor de aderare cu guvernul albanez și cel nord-macedonian, contrar aranjamentului agreat pentru octombrie 2019, constituie o “greșeală strategică” chiar în viziunea instituțiilor europene (Parlamentul European, 24 Octombrie 2019). Amânarea deciziei până în mai 2020 (Consiliul European, 17-18 Octombrie 2019) coincide cu președinția croată în cadrul UE. Intervalul de 6 luni oferă prea puțin timp pentru a proiecta o reformă justă a procesului de extindere în Balcani, solicitată preponderent de către Franța. În schimb, apare spațiu de manevră suficient pentru Rusia și proiectele geopolitice concurente.
Invitarea guvernelor din Tirana și Skopje să privească spre Uniunea Euroasiatică, formulată de reprezentantul rus la UE, Vladimir Chizhov (Balkaneu, 29 Octombrie 2019), arată intenția clară a Moscovei de răspândi confuzie geopolitică în regiune. Pe de o parte, proiectul euroasiatic este contrapus celui european ca alternativă pentru segmentele populației balcanice sceptice vizavi de coerența promisiunilor UE. Iar, pe de altă parte, continuitatea unor asemenea gesturi geopolitice poate slăbi adițional opoziția din interiorul UE contra normalizării relațiilor cu Rusia. Ofensiva geopolitică în Balcanii de Vest se poate converti într-o pârghie de presiune eficientă, folosită de Moscova pentru a determina acțiunile UE.
Moldova și Serbia – atât integrare europeană cât, și legături euroasiatice
Caracterul binar al politicii externe plasează Moldova și Serbia într-o categorie comună. Aprofundarea integrării europene diferă ca intensitate în cele două cazuri. Serbia este țară candidată și parcurge un proces complicat de aliniere la cerințele de membru al UE. Acordul de Asociere realizat de Moldova din 2014 conține angajamente ambițioase, acceptate de partea moldoveană pentru a demonstra dedicație pentru perspectiva europeană, deocamdată doar ipotetică. Ambele țări primesc asistență europeană, însă incomparabilă, având în vedere accesul la fondurile europene structurale oferite pentru statele candidat. Legăturile economice cu piața europeană ating cote maximale, deși UE constituie o destinație nesemnificativ mai importantă pentru exporturile moldovenești decât pentru cele de origine sârbă. O altă situație se observă în cazul popularității UE, care este mai ridicată în Serbia, preponderent datorită negocierilor de aderare și influxului de fonduri europene. (Vezi Tabelul).
Accentul pe relația cu Rusia și UEE reiese din solidaritatea politică (nerecunoașterea independenței Kosovo), dar și din specificul economiei sârbe, încă neintegrate în Organizația Mondială a Comerțului. De aceea, stabilirea unor acorduri de liber schimb bilaterale sau regionale, în particular cu Uniunea Euroasiatică (Comisia Euroasiatică, 25 Octombrie 2019), reprezintă o necesitate pragmatică.
Tabel. Distribuția exporturilor și a preferințelor geopolitice în Serbia și Moldova, %, anii 2018-2019
|
UE
|
Uniunea Euroasiatică/Rusia
|
Export
|
Orientare geopolitică
|
Export (Rusia)
|
Orientare geopolitică (UEE)
|
Serbia
|
63
|
45,5
|
10
|
17,6
|
Moldova
|
70
|
47
|
10
|
37
|
Source: IRI, RFERL
Prezența Rusiei și a UEE în ecuație este mai vizibilă în ponderea preferințelor geopolitice ale populației din Moldova. Efectele negative ale guvernărilor corupte sub slogane proeuropene în anii 2009-2019, precum și inexistența unei perspective europene clare, oferă teren fertil pentru politici externe multi-vectoriale. Statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică obținut de Președintele Igor Dodon (Consiliul Suprem al UEE, 14 Mai 2018), cu deviere de la prevederile constituționale (IPN, 22 Mai 2019), va favoriza vectorul euroasiatic. Delegarea obligatorie a unui reprezentant al Moldovei în cadrul Comisiei Euroasiatice și intensificarea contactelor instituționale (subordonată oficiului președintelui Dodon) permite o “popularizare” eficientă a UEE în rândul cetățenilor (Presedinte.md, 1 Octombrie 2019). Normalizarea integrării euroasiatice oferă un “plan secundar” de orientare geopolitică, dacă forțele pro-ruse continuă ascensiunea politică în Moldova, iar UE își diminuează ambițiile de transformare și integrare a Parteneriatului Estic.
Forțele pro-europene din Moldova ar putea folosi experiența Serbiei în negocierea unui Acord de Liber Schimb cu UEE pentru a renunța la statutul de observator în cadrul UEE. De asemenea, ar putea fi substituit Acordul de liber schimb cu CSI din 2012, nerespectat de către Rusia vizavi de Moldova.
În loc de concluzii…
Îngrijirea de integrarea europeană din Balcanii de Vest necesită prioritizare din partea UE, nicidecum nu amânare. Prezența altor actori geopolitici, precum Uniunea Euroasiatică, se va face simțită în regiune, dacă UE se dezangajează în cele din urmă.
Actorii europeni nu pot să ignore tentativele întreprinse de UEE de a-și spori ponderea în Balcanii de Vest. Subestimarea integrării euroasiatice poate duce la avansarea ideii “Eurasiei Mari” spre Vest, care poate descuraja integrarea europeană nu doar în Parteneriatul Estic, ci și chiar în interiorul UE.
Îndeplinirea strictă a agendei europene și promovarea unor relații ambițioase cu UE poate remedia și diminua înclinațiile euroasiatice, inspirate de președintele Igor Dodon. Durabilitatea vectorului european în Moldova, dar și în toată regiunea, este o construcție reversibilă, mai ales dacă UE se distanțează de Balcanii de Vest, iar Rusia, din contra, avansează integrarea euroasiatică.
Dionis Cenușa
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016