UE şi Rusia au stiluri diferite în relaţia cu ţările partenere, precum Republica Moldova. În timp ce Uniunea Europeană lucrează cu guvernele, susţinând proiecte cu beneficii sistemice pe termen lung, Rusia promite beneficii concrete pe termen scurt, cum ar fi gaz mai ieftin sau bani oferiţi direct cetăţenilor din regiunea transnistreană. Respectiv, oamenii resimt indirect beneficiile apropierii de UE, în timp ce contribuţia Rusiei este văzută chiar acum, notează autorii raportului „După faptă şi răsplată”, realizat în cadrul proiectului „EU-Moldova Think Tank Dialogue”, şi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
Directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, unul dintre autorii raportului, menţionează că Republica Moldova se bucură de o finanţare substanţială din partea UE, aceasta ridicându-se la aproximativ 5% din PIB-ul ţării, dar aceşti bani sunt direcţionaţi pentru crearea unor noi instituţii sau aprobarea legilor, iar această susţinere nu este percepută direct de către populaţie. În acelaşi timp, Rusia face o contribuţie financiară vizibilă pentru populaţia din stânga Nistrului, acordând alimente şi suplimente la pensii, astfel construind un brand pentru cadourile de la „mama Rusie.”
Potrivit autorilor raportului, în etapa premergătoare Summitului de la Vilnius, unde Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE, Rusia a oferit Chişinăului o mostră din ce ar urma dacă va continua pe drumul spre UE. Este vorba de embargoul asupra vinului moldovenesc. De asemenea, o parte din importurile de fructe au fost blocate şi au existat ameninţări mascate privind tăierea gazului.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, alt autor al raportului, susţine că în următoarele 6 luni Moldova se poate aştepta la presiuni şi şantaje mari din partea Rusiei, deoarece aceasta nu doreşte ca ţările din Parteneriatul Estic să se asocieze cu UE. „Indiferent de declaraţiile politicienilor moldoveni vizavi de păstrarea bunelor relaţii cu Rusia, presiunile vor creşte din cauza alegerii făcute de Moldova. Politicienii moldoveni trebuie să-şi calculeze declaraţiile făcute pentru că acestea ar putea exacerba reacţiile ruşilor şi nu cred că este în favoarea Moldovei”, a subliniat expertul.
Autorii raportului au mai menţionat că Moldova nu trebuie să fie ostaticul regiunii transnistrene, iar acordarea perspectivei europene pentru moldoveni nu trebuie condiţionată cu rezolvarea conflictului transnistrean, deoarece în acest caz controlul va fi dat Tiraspolului, care se poziţionează împotriva integrării în UE. Experţii consideră că acordarea perspectivei de integrare pentru Moldova va duce la soluţionarea mai rapidă a conflictului.
Proiectul „EU-Moldova Think Tank Dialogue” este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al României, prin Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare, în cooperare cu UNDP Bratislava Regional Centre. Primul raport fost realizat de către Centrul Român de Politici Europene (CRPE), European Policy Centre (EPC) şi Asociaţia pentru Politică Externă (APE).
