Un pericol iminent, cu caracter militar, pentru securitatea Republicii Moldova, este puțin probabil în prezent, judecând situația de pe frontul de război din Ucraina. Totuși, Moldova rămâne vulnerabilă în cazurile când se produc incidente legate de violarea spațiului aerian, fapt care, în primul rând, încalcă regulile internaționale, dar, cel mai important, prezintă pericol pentru cetățenii Republicii Moldova. Declarațiile aparțin ministrului apărării, Anatolie Nosatîi. Într-un interviu acordat Agenției de presă IPN, ministrul a vorbit despre provocările și situația de securitate în contextul războiului din Ucraina, despre eficiența echipamentelor de monitorizare a spațiului aerian, sistemele necesare de apărare și despre pregătirea instituțiilor de forță pentru potențiale provocări interne și externe.

- Ne apropiem de sfârșitul acestui an, când se fac totaluri. Cum a fost 2024 pentru Ministerul Apărării?

- Prioritățile din acest an s-au axat pe continuarea programului cu care am venit în funcția de ministru. Prima a constituit consolidarea capacității de apărare. O altă prioritate a constat în sporirea gradului de pregătire a unităților militare pentru îndeplinirea misiunii de bază - apărarea statului. S-au efectuat numeroase exerciții și antrenamente atât în țară, cât și peste hotare.

Am continuat proiectele de modernizare și de dotare a Armatei Naționale, ceea ce contribuie la obiectivul de bază. Or militarii trebuie să aibă echipamentul, armamentul necesar pentru a-și îndeplini misiunea la cel mai înalt nivel. Când vorbim despre o instituție, vorbim în primul rând despre oameni, iar ei trebuie să aibă condiții bune de activitate. În cazul militarilor, acestea se referă la echipamentul pe care îl poartă zi de zi, la ținute, la echipamentul de protecție – cum ar fi căști, veste etc.

O altă prioritate a fost și rămâne domeniul social, în care am reușit să obținem rezultate. Protecția socială se referă și la membrii familiei acestora. De aceea au fost promovate și susținute în Guvern și în Parlament, modificări legale. În așa mod am lichidat inechitatea între structurile de forță și motivăm serviciul militar. Militarii sunt în primul rând cetățeni și beneficiază de aceleași drepturi. Aici mă refer la includerea concediilor în stagiul de muncă pentru femeile militare, dar și la dreptul la concediu pentru creșterea copilului pentru bărbații militari. Am reușit să-i asigurăm cu hrană, pe timpul îndeplinirii serviciului, pe militarii prin contract și nu doar în locul de dispunere permanentă, dar și în locuri unde militarul nu poate să-și cumpere acea mâncare de care are nevoie, dar nici timpul nu-i permite. Am reușit să obținem dreptul pentru circulația în interes de serviciu în transportul public, care la fel era o inechitate în raport cu alte structuri de forță. Am majorat și solda militarului, care este acum de 500 de lei. Prioritatea pentru proiectele sociale a fost și va fi un reper care ne ajută să consolidăm factorul uman al instituției. Aici mă refer și la militarii în termen, miliarii prin contract, precum și la angajații civili.

O altă prioritate au fost și rămân parteneriatele cu instituțiile internaționale, precum și cu țările care ne sunt alături în această perioadă deloc ușoară și care contribuie la fortificarea capacității de apărare a statului. Am avut multe vizite oficiale, am semnat multe documente oficiale, ceea ce ne permite să avem o bază legală pentru cooperare ca să contribuim, din nou, la principalul obiectiv – pregătirea forțelor de apărare pentru apărarea țării și descurajarea oricărui scenariu cu caracter militar în adresa securității statului.

- Pentru Dumneavoastră, ca ministru, care a fost cea mai mare provocare?

Cred că cea mai mare provocare pentru mine ca ministru a fost să facem față provocărilor războiului hibrid, care se manifestă mai mult în spațiul informațional, prin dezinformare, prin propagandă, prin știri false, motiv din care cetățenii ajung să nu aprecieze pe deplin activitățile realizate în interesul statului.

- ...și să panicheze, pentru că ministerul a fost vizat în numeroase fake news-uri pe parcursul anului...

- Este o campanie orchestrată de la Kremlin împotriva securității statului ca țara și conducerea ei să nu continue reformele inițiate acum trei ani, pentru a schimba lucrurile în armată. Cei de la Kremlin își doresc ca Republica Moldova să nu aibă structuri de apărare și de securitate, să rămânem slabi și nepregătiți în fața provocărilor –pentru a nu asigura cel mai important pentru cetățeni – un mediu de securitate și de pace, de care toți avem nevoie în contextul schimbărilor geopolitice și tensiunilor din regiune, în speță războiul din Ucraina.  



- În luna noiembrie patru drone au căzut la Căușeni, Criuleni, Râșcani și în Chișinău. Ultima dronă a fost găsită pe 3 decembrie în extravilanul localității Podgoreni, Orhei. Cetățenii erau foarte speriați, mai ales după primul caz. Cum Ministerul Apărăii protejează spațiul aerian? Spuneați anterior că avem sisteme de radare învechite, care nu fac față.

- Cu regret, Republica Moldova rămâne vulnerabilă la incidentele ce se referă la violarea spațiului aerian. De la începutul războiului în Ucraina am avut nenumeroase incidente de acest gen, care în primul rând încalcă regulile internaționale, dar cel mai important pun în pericol cetățenii Republicii Moldova. Este evident că atât timp cât avem război la hotarele Republicii Moldova, pe care Federația Rusă îl duce împotriva țării noaste vecine Ucraina, astfel de incidente, cu regret, pot avea loc – intenționat sau ca rezultat al consecințelor de atac împotriva infrastructurii din Ucraina.

Vedem în ultima perioadă o campanie discriminatorie ce țintește infrastructura critică și uneori chiar și infrastructura civilă din Ucraina, pentru a crea condiții dificile pe timp de iarnă. Infrastructura critică este amplasată și în apropiere de hotarul cu Republica Moldova, inclusiv în delta Dunării. De aceea este un număr sporit de atacuri în această regiune. Prin urmare, unele drone, fiind bruiate, deviază de la ținte și ajung în țările vecine – în Moldova, România.

- Ce au arătat expertizele cu privire la tipul dronelor? S-a demonstrat că prezintă pericol atunci când cad într-o localitate?

- Nu aș vrea să mă limitez doar la ultimele incidente. După cum am menționat, am avut mai multe incidente și aici aș dori să vin cu un apel către cetățeni – să trateze orice caz de acest gen cu maximă seriozitate și responsabilitate. Să nu se apropie de aceste drone sau rămășițe ale acestora, să informeze organele competente pentru luarea măsurilor și să protejeze acest loc până la sosirea poliției și a altor instituții specializate.

- Este o campanie orchestrată de Kremlin împotriva securității statului. Cei de la Kremlin își doresc ca Republica Moldova să nu aibă structuri de apărare și de securitate, să rămânem slabi și nepregătiți în fața provocărilor –pentru a nu asigura cel mai important pentru cetățeni – un mediu de securitate și de pace, de care toți avem nevoie în contextul schimbărilor geopolitice și tensiunilor din regiune, în speță războiul din Ucraina.



- Da, am avut acum un an și acel caz din raionul Anenii Noi, când specialiștii au detonat componenta cu explozibil a rachetei prăbușite în lacul Hârbovăț...

- Din acest motiv și m-am referit la mai multe cazuri. Sunt drone de diferite modele cu diferite destinații. Ultimele într-adevăr au fost din categoria celor folosite pentru a distrage atenția apărării aeriene de la dronele care sunt cu încărcătură explozibilă și care merg la țintele de infrastructură. Precedentele au fost de tip „Shahed”, erau armate, cu explozibil și prezentau un pericol sporit pentru infrastructură și cetățeni.

De aceea reiterez, nu trebuie de apropiat. Nu trebuie de încercat, de atins, fiindcă este misiunea specialiștilor care sunt instruiți și cunosc cum să acționeze în astfel de situații.

- Aș vrea să vă rog să vă referiți la cazul recent, când locuitorii satului Bîrnova din raionul Ocnița au relatat că rachete rusești ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. S-au auzit zgomote însoțite de bubuituri.

- Armata rusească, la lansarea rachetelor, selectează minuțios traiectoria de zbor, relieful, precum și apropierea de hotarele Republicii Moldova, pentru a atinge obiectivele de infrastructură și militare în Vestul Ucrainei. La fel și în cazul la care vă referiți – bubuitura aceasta a fost ca rezultat al intercepției apărării antiaeriene a Ucrainei a unei rachete care survola în apropierea hotarului cu Republica Moldova. Cât despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova, este dificil de a stabili delimitările în localitățile aflate la hotar.

- Acum un an, Armata Națională a primit din Franța radarul Ground Master 200 de monitorizare a spațiului aerian. Cât de util a fost acest echipament la detectarea pericolelor?

- Radarul GM 200 este achiziționat de Ministerul Apărării în interesul fortificării capacității de supraveghere a spațiului aerian. Este un radar performant, dar este un radar cu rază medie. Limitările bugetare nu permit pe deplin să ne asigurăm cu toate sistemele necesare și sofisticate. Avem nevoie de sisteme cu rază lungă de acțiune, avem nevoie de sisteme ce ar permite identificarea inclusiv a țintelor mici, precum ar fi dronele. Dar am avea nevoie de un număr destul de mare pentru a acoperi întreg teritoriul Republicii Moldova.

- Când urmează să ajungă în Republica Moldova al doilea radar de monitorizare a spațiului aerian? Putem spune că vom avea mai multă siguranță datorită noului echipament?

- Un radar nu poate fi suficient pentru a îndeplini misiunea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am menționat că este de rază medie. Este clar că luăm în calcul lecțiile învățate în ultimii ani, de când este război în Ucraina.

Radarul GM 200 a fost achiziționat în 2023, dar contractul a fost încheiat în 2022. În această perioadă războiul a evoluat. În 2022 folosirea dronelor era într-o proporție mult mai mică și se limita la misiuni de cercetare, ulterior a devenit armă distructivă.

Analiza permanentă și lecțiile învățate, atât în cazul nostru, cât și în cazul tuturor celor din vecinătatea acestui război, au ca reper evoluțiile de pe câmpul de luptă. E clar că și noi am ținut cont de utilizarea dronelor în diferite misiuni, respectiv, în caietul de sarcini pentru identificarea sistemului necesar, am pus accent pe capacitățile de detectare a dronelor.



- De ce fel de sisteme de apărare aeriană ar avea nevoie statul în prezent, ca să facă față provocărilor, și care sunt costurile estimate? Am văzut că bugetul Ministerului Apărării pentru anul 2025 este de aproape două miliarde de lei, fiind similar cu cel pentru 2024...

- Dacă m-ați fi întrebat acum trei ani de ce sistem de apărare are nevoie Moldova, răspunsul ar fi fost evident diferit, pentru că mediul de securitate este cel care ne ghidează referitor la capabilitățile necesare pentru asigurarea nivelului suficient sau necesar apărării.

În ultimii ani, îndeosebi, de la începutul războiului, vulnerabilitățile au crescut în domeniul apărării antiaeriene. Respectiv, apărarea antiaeriană a devenit pentru noi o prioritate. Dar aceasta nu înseamnă că Ministerul Apărării, Armata Națională nu întreprind măsuri pentru schimbarea lucrurilor și în alte domenii, în alte genuri de armă, în mobilitatea forțelor, care rămâne o prioritate, protecția personalului ramurii, puterea de foc, la fel. Numai că trebuie să găsim un echilibru de folosire corectă a resurselor disponibile, precum și folosirea asistenței partenerilor, pentru a îndeplini modernizările și transformările, reieșind din necesități.

- Bugetul de două miliarde este suficient?

- Este clar că orice conducător al unei instituții, dacă va fi întrebat dacă e suficient bugetul alocat, răspunsul va fi – se apreciază resursele alocate, dar permanent sunt necesități pentru mai mult. Este o justificare credibilă și corectă.

Reamintesc că domeniul apărării nu a fost anterior o prioritate pentru Republica Moldova. Și nu s-a oferit atenția necesară. Să fi fost aceste bugete alocate anterior, acum nu eram în situația în care trebuie să modernizăm, să schimbăm un număr mare de echipamente. Dacă se făcea permanent – modernizare și înlocuire – atunci nu ajungeam la aceste condiții dificile.

Aici aș face o analogie cu infrastructura militară. Suntem în condițiile în care trebuie să reparăm tot ceea ce nu a fost reparat anterior, ceea ce nu este posibil de făcut într-un an. De aceea avem un plan elaborat reieșind din priorități. Consolidăm infrastructura, creăm condiții bune și vom continua să facem asta. Dar volumul necesar pentru infrastructură, de exemplu, și bugetul alocat la acest capitol, nu ne permit să rezolvăm toate problemele într-un an. Chiar și așa avem succese. Militarii au condiții în majoritatea unităților, ceea ce corespund standardelor, dar cel mai important este că sunt niște condiții omenești.



- Dacă ne referim la evoluția cu privire la situația din regiune, în contextul războiului din Ucraina, ce riscuri rămân în adresa securității Republicii Moldova, ținând cont și de regiunea transnistreană?

- Un pericol iminent cu caracter militar pentru securitatea Republicii Moldova este puțin probabil în prezent, judecând situația de pe frontul de război din Ucraina. Trebuie apreciat și remarcat curajul și sacrificiul armatei ucrainene, al poporului Ucrainei, care luptă pentru apărarea suveranității, a independenței și pentru viitorul țării. Aceasta tot face ca operațiunile militare să fie departe de hotarul Republicii Moldova. Dar tensiunile, cu regret, nu se opresc și asistăm la o confruntare continuă.

O amenințare la securitatea statului și o vulnerabilitate pentru sistemul național de apărare rămâne staționarea ilegală a forțelor armate rusești pe teritoriul necontrolat de organele constituționale ale Republicii Moldova. Iată de ce Guvernul de la Chișinău este determinat să investească în sistemul național de apărare.

În acest context avem parteneriate strategice cu organizațiile internaționale, cu partenerii de dezvoltare, folosind toate resursele pentru schimbarea lucrurilor în armată, astfel încât Republica Moldova să aibă un sistem de apărare credibil, care poate răspunde provocărilor și amenințărilor cu caracter militar în adresa securității statului.

- Dacă am transpune ipotetic situația din Georgia peste Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din 2025 și al amenințărilor despre care declară autoritățile, atunci cât de pregătite sunt instituțiile de forță să facă față unei situații similare, în eventualitatea deturnării parcursului european?

- Aici din start aș dori să remarc activitatea coordonată a instituțiilor statului pentru asigurarea ordinii, securității și apărării. Am reușit timp să demonstrăm acest lucru timp de peste trei ani. Evident că lucrăm la planificarea diferitor răspunsuri la scenariile posibile. Avem coordonare eficientă, avem conlucrare la toate nivelurile, ceea ce ne permite să răspundem prompt la orice încercare de destabilizare a situației.

 - Suntem pregătiți de orice scenariu?

- Războiul hibrid presupune identificarea permanentă a noilor provocări la securitatea statului. Aceasta ne face să fim pro-activi, să avem o conlucrare și o cooperare pentru a nu permite să fim luați prin surprindere, să avem o analiză bună a situației, să avem informațiile necesare pentru a face analiza și planificarea acțiunilor. Este un proces continuu. Vreau să menționez că structurile statului sunt într-o activitate și pregătire continuă, pentru a răspunde oricărei provocări și, totodată, pentru a nu admite provocări, iar acest lucru este prioritară în activitatea structurilor speciale.

- În altă ordine de idei, aș vrea să revenim la numirea lui Vitalie Micov în funcția de șef al Marelui Stat Major, comandant al Armatei Naționale. De ce a fost necesară această schimbare?

- Serviciul militar este bazat pe o creștere în cariera militară. Militarii avansează în diferite funcții, având la bază experiența, studiile și activitatea militară, aceasta fiind limitată de raportul contractual pe care îl au cu instituția. La fel, aflarea în serviciul militar este limitată de vârstă. Menționez că Eduard Ohladciuc a avut o prestație excelentă în exercitarea funcției sale de comandant al Armatei Naționale. Dar înlocuirea cu colonelul Vitalie Micov s-a produs ca rezultat al încheierii mandatului și al contractului de îndeplinire a serviciului militar.

- Cum ar putea contribui Vitalie Micov la fortificarea instituției de apărare?

- Experiența și studiile pe care le posedă colonelul Micov îi permit să îndeplinească funcția de șef al statului major, comandant al Armatei Naționale.



- În încheiere, ce mesaj aveți către populația Republicii Moldova în numele Ministerului Apărării, inclusiv în contextul situației de război la hotar?

- Cetățenii Republicii Moldova și-au exprimat susținerea pentru cursul de dezvoltare a țării în direcția integrării europene, în direcția continuării reformelor democratice, care sunt necesare ca Republica Moldova să devină o țară prosperă, o țară în siguranță, ca cetățenii să trăiască aici, acasă, să-și crească copiii, să aibă planuri de viitor și să se bucure de viață.

Noi, cei din instituțiile statului, inclusiv din domeniul apărării, am fost și vom fi alături de cetățeni în orice situație. Vom munci pentru transformarea Armatei Naționale într-o instituție credibilă, care va avea capacitățile necesare ca cetățeanul să se simtă în siguranță. Rog cetățenii să aibă încredere în militari și în angajații civili, pentru că sunt oameni dedicați, cinstiți și patrioți ai Republicii Moldova, care cred în viitorul țării.

Elena Nistor, IPN