Pentru fiecare tânăr care nu este angajat în câmpul muncii statul ratează în medie până la 589 de lei în fiecare lună, bani care ar putea fi acumulaţi din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurare medicală şi socială plătite de către salariaţi. Astfel, Republica Moldova pierde anul până la 5,69 milioane de lei doar din impozitele ratate pe acest segment. Mai mult decât atât, pe lângă impozitele ratate, statul plăteşte tinerilor neangajaţi şi indemnizaţia de şomaj. Acestea sunt rezultatele studiului privind competitivitatea tinerilor pe piaţa muncii, prezentate de către Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), la o conferinţă de presă la IPN.
Secretarul general al organizaţiei, Alex Petrov, a menţionat că una din cauzele pentru care tinerii nu-şi găsesc un loc de muncă este lipsa orientării profesionale a acestora sau orientarea profesională necorelată cu necesităţile reale ale pieţei muncii. Drept rezultat, şomajul în rândul tinerelor este în creştere. În ultimii ani, şomajul a cunoscut o rată fluctuantă, fiind afectaţi în principal tinerii din mediul rural.
Tânărul subliniază că la nivel de politici trebuie să existe mai multe soluţii pentru orientarea profesională a tinerilor. Una din soluţii ar fi includerea disciplinei „Orientare profesională” în şcoli. Prin acest mecanism, tinerilor li se va oferi un cadru mai larg de informare cu privire la oportunităţile de angajare şi salarizare pe care le pot avea după finalizarea studiilor.
Preşedintele CNTM, Doru Curoşu, a menţionat că pentru orientarea profesională a tinerilor pot fi utilizate instrumente care vizează şi sistemul non-formal de educaţie. Aplicarea educaţiei non-formale în dezvoltarea tinerilor este binevenită deoarece această educaţie dezvoltă competenţe şi abilităţi pe care tinerii nu le pot acumula la şcoală. Pe această direcţie, statul trebuie să pună un accent mai deosebit, a subliniat preşedintele consiliului.
Acesta a mai spus că există mai multe instrumente de politici pentru a stimula angajarea tinerilor. La nivel european, politicile cel mai des întâlnite ţin de programe de training, experinţă de lucru acumulată în timpul stagiului sau abilităţi specifice dobândite la cursuri de formare. De asemenea, printre politicile de stimulare a tinerilor pe piaţa muncii sunt ucenicia, intership-urile. Aceste instrumente pot fi considerate ca fiind un mecanism de implicare a tinerilor. Totodată, statul ar trebui să se implice şi în promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor. Stimularea competiţiei şi a inovaţiei fortifică capacitatea tinerilor de a răspunde necesităţilor economiei de piaţă, inclusiv a fi independenţi în deschiderea unei afaceri.
Coordonatorul de politici tineret CNTM, Galina Petcu, a menţionat că existenţa studiilor superioare nu garantează şi facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. Datele statistice arată că rata şomajului pentru populaţia cu vârsta de 15-24 de ani este mai mare în rândul tinerilor cu studii superioare şi a celor cu studii gimnaziale.
În 2013, în Republica Moldova peste 15 mii de tineri nu avea un loc de muncă.
Studiul „Cât de competitivi sunt tinerii pe piaţa muncii?” face parte din proiectul „Joc comunitar online privind reducerea şomajului în rândul tinerilor”, care este implementat de către CNTM, în colaborare cu Colegiul Emerson din SUA, cu susţinerea PNUD.
