Progresele cumulate, înregistrate de Moldova în raport cu Uniunea Europeană, în perioada 2015-2016, au fost suficiente pentru ca Moldova să rămână pe poziții fruntașe în cadrul Parteneriatului Estic, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Politologul examinează clasamentul Indexului țărilor Parteneriatului Estic pentru 2015-2016.
Parțial, prezența Moldovei în topul clasamentului Indexului țărilor Parteneriatului Estic este determinat de evoluțiile pozitive anterioare, precum regimul fără vize cu UE, scrie Dionis Cenușa.
El mai crede că poziționarea mai favorabilă a Moldovei se datorează în mod substanțial faptului că o serie de progrese observate în Georgia și Ucraina s-au developat mai târziu, în perioada 2016-2017. Viteza cu care se mișcă Georgia și Ucraina creează teren fertil pentru ca acestea să se poată egala cu Moldova sau chiar să o depășească în viitorul foarte apropiat, opinează politologul.
La examinarea atentă a performanțelor țărilor pe sectoare constatăm o situație distinctă, scrie Dionis Cenușa. Din șase subsectoare, Moldova se plasează pe locul întâi doar în unul - cetățenii în Europa, iar în altul – democrația și drepturile omului, împarte primul loc cu Georgia.
În opinia politologului, pe fundalul stării amorfe a democrației în regiune, regresele dintr-o țară ar putea să rămână nesesizate, iar măsurile pozitive, din contra, pot avea impact substanțial asupra clasamentului.
Aceasta ar putea explica cum Moldova a obținut cel mai mare calificativ în perioada (2015-2016) în care crima din sistemul bancar a căpătat rezonanță internațională, urmată de comprimarea PIB-ului cu circa 15% și de înghețarea asistenței bugetare oferite de către UE, comentează Dionis Cenușa.
El consideră că în urma condiționalității folosite de UE, autoritățile moldovene pot fi constrânse să realizeze diverse reforme, ceea ce poate ajuta Moldova să se mențină în topul țărilor Parteneriatului Estic.
Atât timp cât condiționalitatea europeană nu este capabilă să genereze o transformare a elitelor politice, avansarea reală a democrației și a proiectului european este improbabilă, concluzionează Dionis Cenușa.