Op-Ed
	Problema majoră este că fără existenţa unui nivel robust de euro-optimism în ţările UE sentimentele pro-europene din afara UE ar putea fi afectate grav. [...] Extinderea euroscepticismului în Europa va duce, cel mai degrabă, la amplificarea euroasiatismului în vecinătatea estică a UE, în particular, în Moldova...
Dionis Cenuşa

Atitudinea cetăţenilor ruşi faţă de Uniunea Europeană se menţine la cote negative. Războiul informaţional declanşat de către autorităţile ruse contra UE şi a adepţilor euro-integrării din interiorul şi vecinătatea acesteia, în particular după 2013, a contribuit cel mai mult la degradarea percepţiei pro-europene în Rusia. Sondajele arată o prăbuşire semnificativă a aspiraţiilor pro-europene în societatea rusească.

Impactul propagandei ruseşti se extinde în afara teritoriului naţional rusesc. Aceasta produce victime colaterale în ţările din preajmă, în particular din spaţiul CSI, unde mesajele răspândite de mass-media controlată de Kremlin ajung cu uşurinţă. Vulnerabilitatea ţărilor CSI se datorează dinamismului manifestat de către actorii pro-ruşi (Biserica Ortodoxă Rusă, partidele politice pro-ruse, minorităţile rusofile etc.).

Moldova se numără printre ţările din regiune puternic afectate de propaganda anti-europeană, coordonată de Moscova. Ca urmare, se observă o consolidare a preferinţelor moldovenilor pentru agenda euroasiatică. Însă, propaganda rusească ar fi fost mai puţin eficientă, dacă nu ar fi intervenit alţi factori care au subminat imaginea UE, favorizând astfel iniţiativele euroasiatice ale Rusiei. Aceşti factori cuprind: corupţia în cadrul guvernelor pretins pro-europene din 2009-2016 şi vigilenţa defectuoasă din partea UE; deficienţele de comunicare ale UE în ţările Parteneriatului Estic; impactul crizelor asupra popularităţii UE.

Risipirea simpatiilor pro-UE în rândul ruşilor

Potrivit sondajului realizat de “Levada-Centru” în perioada 20-23 mai 2016, numărul cetăţenilor ruşi care simpatizează UE s-a redus considerabil. Este un rezultat firesc dacă ţinem cont de abundenţa manipulării la care au fost expuşi ruşii, în particular, în perioada 2013-2016. Astfel, în perioada 2015-2016, poziţia negativă faţă de UE s-a menţinut între 58-62%, iar atitudinea pozitivă a fost înregistrată la 25-28% dintre ruşi. Antipatiile ruşilor ţintesc în particular Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Germania şi Marea Britanie. Aceste ţări membre UE fac parte din top 10 ţări considerate de ruşi drept neprietenoase. Totodată, se observă tendinţe negative în aspiraţiile pro-europene existente în societatea rusească. Astfel, atitudinea pozitivă faţă de ideea unei ipotetice aderări la UE s-a diminuat practic în jumătate (de la 53% în august 2009 la 24% în mai 2016). (Vezi Tabelul nr. 1).

Tabel nr. 1 Dacă Rusia ar putea adera la UE, aţi fi pro sau contra?

Sursa: Sondaj realizat de Leva-Centru, 2 mai 2016

Pe lângă propaganda zilnică care demonizează UE şi statele membre, declinul interesului faţă de UE printre ruşi ar putea fi explicat de asemenea prin sporirea ponderii Uniunii Economice Euroasiatice pe agendă publică. Vizibilitatea celei din urmă este determinată şi de eforturile Rusiei de a o contrapune proiectului european în regiune.

Euroscepticismul europenilor în ascensiune

O situaţie îngrijorătoare se atestă în ţările europene, unde interesul faţă de UE s-a subţiat semnificativ. Sondajele recente arată că un număr semnificativ de cetăţeni europeni pledează pentru restabilirea competenţelor guvernelor naţionale, anterior delegate către UE. La fel, un procent mare de europeni sunt nemulţumiţi de modul cum UE gestionează problema refugiaţilor, dar şi politicile economice. Impactul negativ asupra sentimentelor pro-europene se observă deseori în ţările afectate de consecinţele declinului economic sau de criza refugiaţilor (Vezi Tabelul nr. 2)

Table nr. 2 Viziunea asupra UE

Sursa: Pew Research Center, Iunie 2016

În linii mari, în multe ţări UE, cetăţenii sunt tentaţi să dea vina pe UE pentru eşecurile guvernelor naţionale. Mai mult ca atât, există o înţelegere slabă a faptului că UE acţionează în plină forţă doar într-un număr foarte redus de domenii în care are competenţe exclusive (comerţul, uniunea vamală, politica monetară, concurenţa, politica comună în domeniul pescuitului). Cunoştinţele slabe ale europenilor despre UE sunt exploatate cu abilitate de către partidele populiste radicale (din Franţa, Germania, Austria etc.), inclusiv cu ajutorul propagandei ruseşti.

Moldovenii între agenda europeană şi cea euroasiatică

Dacă comparăm sondajele din Moldova cu cele din Europa (vezi mai sus) atunci constatăm că simpatiile pro-europene sunt mai puternice printre moldoveni decât printre francezi sau greci. Însă, spre deosebire de cei din urmă, moldovenii sunt puşi mereu în faţa unei dileme geopolitice, în care iniţiativele euroasiatice deţin o pondere considerabilă (Vezi Tabelul nr. 3). Acest aspect nu trebuie neglijat, având în vedere faptul că partidele politice pro-ruse ar acumula circa 40% în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. 

Ajutaţi de propaganda anti-europeană rusească, actorii pro-ruşi din Moldova au la îndemână instrumentarul necesar pentru a discredita agenda europeană. Eforturile acestora ar fi necesitat mai multe resurse şi timp, dacă la guvernare nu s-ar fi menţinut partide corupte şi ineficiente, asociate cu UE. Mai mult ca atât, sprijinul popular pentru partidele pro-ruse ar fi fost mai mic, dacă UE ar fi manifestat pragmatism şi exigenţă mai accentuate, renunţând la abordări indulgente în raport cu guvernările pretins pro-europene (2009-2014).

Tabel nr. 3 Dacă Moldova ar putea să adere doar la o singură uniune economică, ce aţi alege?

Sursa: IRI, Sondaj, Martie 2016

Similitudini între partidele filoruse din Europa şi cele din Moldova

Unele aspecte legate de sentimentul de răzvrătire al europenilor contra UE pot fi observate în miniatură în Moldova.

Aşadar, în Europa predomină o anumită doză de repulsie faţă de UE, asociată cu partidele de la guvernare acuzate de corupţie şi/sau ineficienţă. În cazul Moldovei, partidele pro-ruse critică UE pentru asistenţa financiară oferită Moldovei. Aceştia consideră că asistenţa UE permite guvernării oligarhizate, implicată în cazuri  de corupţie politică, fraude bancare etc., să se rămână la putere.

La fel, atitudinea negativă faţă de UE este relaţionată cu Rusia. Astfel, partidele populiste filoruse din Europa cer renunţarea la sancţiunile aplicate faţă de Rusia ca urmare a intervenţiei acesteia în Donbass şi Crimeea. Aceştia consideră sancţiunile drept disproporţionate, fie nelegitime, şi sunt tentate să învinuiască UE pentru confruntarea cu Rusia în spaţiul CSI. O atitudine la fel de indulgentă faţă de Rusia poate fi atestată în cazul partidelor pro-ruse de la Chişinău (Partidul Socialiştilor, „Partidul Nostru”). Acestea evită să recunoască faptul că restricţiile comerciale, contrare angajamentelor internaţionale, sunt folosite de Moscova ca răspuns la Acordul de Asociere Moldova-UE.

În loc de concluzie…

Integrarea europeană ca expresie a Uniunii Europene trece printr-o criză profundă de popularitate. Cetăţenii europeni pun la îndoială importanţa UE, deşi au o închipuire vagă vizavi de vinovaţii adevăraţi ai problemelor prin care trec ţările membre. Este evident că actorii anti-UE din interiorul ţările membre, dar şi din afara comunităţii europene, folosesc argumente false pentru a discredita UE.

Propaganda rusească joacă un rol central în răspândirea criticii false, ţintite împotriva UE sau a guvernelor care se pronunţă pentru o integrare şi mai mare. De cele mai multe ori, UE este transformat în “ţapul ispăşitor” vinovat de orice. Răspunsul europenilor la ofensiva anti-UE declanşată de Rusia este încă foarte slabă. Totodată, guvernele naţionale ale ţărilor UE sunt strâmtorate tot mai puternic de partide populiste radicale şi filoruse.

Sentimentele pro-europene sunt în descreştere printre ruşi, care resimt zilnic propaganda domestică contra UE şi adepţii integrării europene.

În condiţii total nefavorabile imaginii UE, moldovenii oscilează între două opţiuni geopolitice. Comparând datele sondajelor, observăm că moldovenii par a fi mai pro-europeni decât francezii sau grecii. Problema majoră este că, fără existenţa unui nivel robust de euro-optimism în ţările UE, sentimentele pro-europene din afara UE ar putea fi afectate grav. În fine, extinderea euroscepticismului în Europa va duce, cel mai degrabă, la amplificarea euroasiatismului în vecinătatea estică a UE, în particular în Moldova. 

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.