Republica Moldova este în situaţia în care în 25 de ani, cu mici excepţii, practic nu a reuşit să facă nimic pe domeniul securităţii energetice. A rămas vulnerabilă şi dependentă, exact cum a fost şi până la Independenţă, de furnizorii din partea de est. Într-un articol publicat de IPN, fostul director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, a menţionat că cea mai mare realizare în domeniul energetic a fost făcută pe vremea preşedinţiei lui Vladimir Voronin, atunci când a fost forţată construcţia gazoductului Tocuz-Mereni.
Potrivit lui, prin acest gazoduct a fost eliminată posibilitatea ca autorităţile din regiunea separatistă să deconecteze când vor gazul pentru Chişinău. Odată construit acest gazoduct, Chişinăul a început să se alimenteze direct din gazoductele de tranzit. Astfel, a fost eliminată posibilitate de şantaj din partea autorităţilor transnistrene. „Dar aceasta este cam singura noastră realizare pe tărâmul securităţii energetice”, spune expertul.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, Moldova rămâne la fel de vulnerabilă ca în anii '90. Din şapte linii prin care Moldova e conectată la sistemul electro-energetic ucrainean şase trec prin regiunea transnistreană, două se termină acolo, nici nu trec Nistrul, patru sunt legate de nodul electro-energetic de la centrala termoelectrică de la Dnestrovsk şi doar printr-o singură linie din şapte există posibilitatea să fie asigurată livrarea energiei electrice pe malul drept, ocolind regiunea transnistreană. Capacitatea acestei linii cert nu este suficientă pentru a asigura necesarul Republicii Moldova. „Pe domeniul energiei electrice suntem la fel de vulnerabili ca în anii '90”, este de părere Victor Parlicov.
Pentru a elimina dependenţa energetică, trebuie ca societatea să cunoască despre aceste legături şi posibile intercalări între conflictul transnistrean, despre vulnerabilităţile noastre energetice şi corupţia elitelor de la Chişinău. „Doar prin presiunea pozitivă a societăţii vom putea determina decidenţii noştri, elitele noastre, să ia măsuri serioase şi să se apuce de lucruri şi să nu ne tot alimenteze cu declaraţii, vorbe, planuri, strategii şi tot felul de lucruri declarative, fără conţinut real”, spune fostul director ANRE.
La 25 de ani de Independenţă, marcată pe 27 august, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”, iar materialele sunt publicate din 18 iulie.
