Moldova este la jumătate de drum în procesul de asociere la UE, Natalia Gherman
- 22.11.2010 07:07
- 1051
- 6 minute(ă)
-
„Până acum am ajuns, practic, la jumătatea căii noastre în procesul de asociere la Uniunea Europeană. Republica Moldova a progresat destul de repede după ce a început acest proces la 12 ianuarie curent. Între timp am avut 4 runde de succes de negociere. Următoarea rundă e planificată pe 13 ianuarie la Bruxelles”, a declarat ministrul ad-interim al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, negociator-şef din partea Republicii Moldova, în cadrul Forumului Fundaţiei „Konrad Adenauer”, desfăşurat la Chişinău. Forumul a examinat aspecte ce ţin de realizările şi provocările Moldovei în negocierea Acordului de Asociere cu UE, notează Info-Prim Neo.
„În cele 4 runde de negocieri am progresat esenţial în ce priveşte compartimentul I, care se referă la dialogul politic şi colaborarea în domeniul politicii de securitate şi externe. Practic, am încheiat deja toate articolele, cu excepţia celui ce ţine de securitatea europeană. Am încheiat provizoriu compartimentul nr. 2, care ţine de colaborarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Care este foarte mare, dificil, provocator din care ne-a rămas să rezolvăm problemele de mobilitate. Al treilea compartiment ţine de cooperarea economică şi sectorială cu UE. Suntem într-o etapă crucială de pregătire pentru începutul de negocieri în domeniul comerţului liber aprofundat, ceea ce sperăm să înceapă la începutul anului viitor. Pentru Moldova aceasta e unica cale spre progres din punct de vedere al durabilităţii creşterii economice. Al patrulea compartiment ţine de contactele dintre oameni, de cooperarea umanitară, de societatea civilă, audiovizual, învăţământ, cultură, ştiinţă ş.a. L-am încheiat preventiv cu succes”, a declarat ministrul.
Potrivit Nataliei Gherman, pe 21 octombrie, rezoluţia Parlamentului UE a menţionat importanţa reformelor promovate în Moldova, care au scopul integrării în UE, urmată pe 25 octombrie de concluziile Consiliului UE pentru Afaceri Externe care a confirmat că Republica Moldova este gata să treacă la următoarea etapă în multe domenii, inclusiv în domeniul privind regimul de vize.
„Toţi membrii UE se consideră ţară prietenă a Republicii Moldova şi acest lucru este foarte surprinzător şi încurajator pentru noi, într-adevăr fără precedent” a declarat Natalia Gherman făcând trimitere şi întrunirea de la Chişinău a Grupului UE pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova care s-a desfăşurat pe 30 septembrie.
Oleg Efrim, viceministrul justiţiei, a apreciat prevederile compartimentului Justiţie, Liberate şi Securitate drept unul cheie al viitorului Acord de asociere, nu doar prin prisma UE, dar şi pentru cetăţenii ţării. „Este degrabă să raportăm succese enorme în acest domeniu. Dar faptul că la moment nu mai auzim despre tortură la locurile de detenţie, că nu mai avem probleme cu libertatea de asociere, că ministerul Justiţiei a încetat să fie un jandarm pentru partide şi asociaţii obşteşti, că am fost scoşi de sub monitorizarea Consiliului Europei pe problemele ce ţin de libertatea religiei, precum şi ratificarea Statutului de la Roma a Curţii Penale Internaţionale şi ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile persoanelor cu dizabilităţi într-o perioadă foarte scurtă de timp e o dovadă elocventă despre intenţiile şi atitudinea guvernului în domeniul drepturilor omului”. Menţionez că Statutul de la Roma fost semnat de guvernul ţării noastre acum 10 ani, dar a fost nevoie de acest guvern ca într-o perioadă scurtă de timp Moldova să-şi realizeze obligaţiile sale internaţionale”, a declarat Oleg Efrim.
„Istoria relaţiilor noastre este una scurtă, vedem Moldova tânără şi independentă şi unul din indicatorii cei mai buni pentru a vedea aceasta este schimbul de experienţă care are loc între Moldova şi UE”, a spus Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE la Chişinău. „Eu am înregistrat deja 5 vizite de Comisari ai UE în Republica Moldova, de când sunt aici de la 1 noiembrie 2009. Şi dacă vă spun că de la momentul Independenţei Moldovei până la sosirea mea au fost doar 4 vizite în total în Moldova, eu cred că acesta e deja un indicator foarte bun pe cât de intensive au devenit relaţiile noastre cu Republica Moldova. La fel am înregistrat 5 vizite ale prim-ministrului moldovean la Bruxelles şi foarte mulţi membri ai Parlamentului European şi alţi actori au venit în Moldova. Aceste vizite au fost foarte importante pentru Republica Moldova”, a spus şeful Delegaţiei UE.
„Am avut o şedinţă cu toţi donatorii care acţionează în Republica Moldova şi sunt foarte mândru să declar că Moldova este, după Palestina, cel mai mare recipient de fonduri europene. Palestina e un caz specific, dar Moldova este o ţară din Pactul de vecinătate şi e cel mai mare recipient al ajutoarelor europene pe cap de locuitor”, a precizat Dirk Schuebel.
Şeful Delegaţiei UE a nominalizat şi „câteva provocări care reprezintă puncte critice şi probleme de preocupare pentru următoarele săptămâni, luni”. Printre acestea el a numit „totul ce ţine de lupta împotriva corupţiei care nu este doar o problemă specifică pentru Moldova, dar trebuie abordată într-o manieră mai intensivă”. „Reforma administraţiei publice locale şi centrale este un alt domeniu care trebuie să îmbunătăţească considerabil situaţia per ansamblu. Reforma judiciară, de asemenea, trebuie să fie fortificată în context. De asemenea, fortificarea bugetului de stat prin intermediul finanţelor care vor veni de la UE, dar şi reformele comprehensive care trebuie să aibă loc în domeniu şi care trebuie să sprijine aceste acţiuni. Cred că climatul investiţional are nevoie de îmbunătăţiri considerabile şi acesta e un domeniu unde Republica Moldova ar putea să se ajute prin îmbunătăţirea unor aspecte care ţin de facilitarea sosirii investitorilor străini şi lansarea unor afaceri într-o manieră debirocratizată, sau crearea unor centre de afaceri. Există state membre ale UE cu experienţă în domeniu care ar putea să vă ajute considerabil. Cred foarte mult că după viitoarele alegeri vom putea continua această cooperare intensivă şi vom putea să construim mai departe, în baza celor realizate până la moment”, a precizat oficialul european.
