{Interviu Info-Prim Neo cu lectorul universitar Gerhard Ohrband, din ciclul „Independenţi de 21 de ani. Vin noii moldoveni?!”} ****** {Îndrăgostit de Republica Moldova, Gerhard Ohrband, originar din Germania, locuieşte aici de şase ani şi spune că s-a obişnuit deja cu modul de viaţă, cu moldovenii şi cu tradiţiile oamenilor locului. Tinde cu tot dinadinsul să vadă şi în continuare Moldova o oază a libertăţii, căci doar aici, spune el, nu are teama de a-şi exprima gândurile şi de a spune adevărului pe nume. Este lector universitar şi lucrează în domeniul drepturilor omului. Vorbitor a 20 de limbi, Gerhard Ohrband vede comunicarea cu oamenii ca pe o şansă în plus de a-şi exterioriza opinia, gândurile şi nu ratează ocazia să se facă auzit.} ****** [ - Mai întâi de toate, spuneţi-ne ce face un poliglot german în Republica Moldova? Ce v-a încurajat să vă despărţiţi de familie şi prieteni? ] - Sunt o persoană mai medievală, atunci când frontierele nu erau prea definite. În ultimul timp se vorbeşte foarte mult despre o mobilitate europeană, fără frontiere, Zona Schengen, dar oamenii uită că până în 1914 au avut o mai mare libertate de circulaţie şi vizele s-au răspândit abia acum 100 de ani. Trăiesc al şaselea an în Republica Moldova şi sunt căsătorit cu o bulgăroaică din Ismail, Ucraina. Am locuit şi o perioadă în Transilvania. Apoi am venit în Moldova unde am lucrat mai mult de cinci ani la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, în domeniul cooperării internaţionale, iar acum activez la Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene ,,Constantin Stere” şi la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”. Limba română am învăţat-o când eram în România, dar şi cu „Planeta Moldova”, dacă ştiţi despre aşa ceva. [ - Ce ştiaţi despre Moldova şi despre moldoveni până a veni în ţară şi cum vedeţi acum lucrurile? S-a schimbat ceva?] - Înainte de a veni în Moldova eram împotriva Bisericii, împotriva valorilor tradiţionale. Acum din contra, şi apreciez că în Moldova ele s-au păstrat mai mult decât în Occident. În acest sens, Moldova este încă o mică insulă de libertate, iar Uniunea Europeană se transformă treptat într-o Uniune Socialistă, iar oamenii aici nu realizează încă acest lucru. Dacă nu eşti necondiţionat pro UE, atunci trebuie să fii pentru Rusia. De ce rebuie să alegem numai între aceste două entităţ şi nu putem insista asupra unor libertăţi şi valori absolute? Aici, în Moldova, pluralismul de opinii este mai mare, încă trăieşte libertatea de exprimare. În vest, acolo funcţionează Poliţia gândirii, după cartea lui Orwell “1984”. Anumite lucruri nu pot fi spuse acolo. Nu demult, unii ecologişti extremişti au cerut ca negarea schimbării climatului produs de om ar trebui să fie penalizată la fel cum se pedepseşte negarea holocaustului. De pildă, Australia a introdus recent impozite asupra bioxidului de carbon, intreprinderile trebuie să plătească pentru consum. Dar dacă o persoană critică public ridicarea preţurilor, va fi penalizată. [ - Când spuneţi: „acasă” ce asocieri vă trezeşte acest cuvânt şi ce loc ocupă Moldova în acest tablou? ] - Totuşi, casa e acolo unde am crescut, am copilărit, dar asta mai degrabă este regiunea Schleswig-Holstein decât “Germania”. Există o diferenţă între stat şi naţiune sau popor,. Statul e împotriva poporului. Este o instituţie violentă aşa cum tîlharii în pădure care cereau tribut pentru a merge pe drumuri. În Germania plec de două ori pe an. Îmi place mai mult cum a fost Germania până în 1870, când existău multe mici state independente. Cum a observat şi Goethe, atunci cetăţenii aveau mai multă libertate, fiindcă regenţii ţărilor minuscule erau amentinţaţi de exodul populaţiei productive, şi erau obligaţi să concureze între ei pentru a crea condiţii mai liberale. Cu cât mai mic este statul, cu atât mai mare e libertatea. Moldova e şi o ţară mică, şi cu toate defectele, există mai multe libertăţii decât la marii vecini din est . [ - Moldovenii admiră modul şi calitatea vieţii în ţările dezvoltate. Un model este şi Germania. Ce nu fac încă moldovenii ca să trăiască la fel de bine ca şi germanii?] - Evident că astăzi starea materială este mai bună acolo, dar tot depinde de prognoze. Asta se poate schimba destul de rapid. Însă, dacă e să ne referim la calitatea învăţământului acolo, lasă de dorit. În evul mediu, idealul la universităţile europene era de a găsi adevărul. Se practica dialectica. Fiecare student trebuia să găsească argumente convingătoare pentru ambele poziţii, să rezolve o întrebare prin stricta aplicare a logicii. De pildă, studenţii la teologie, în spiritul lui Toma de Aquino, erau învăţăţi să dezbătă întrebări fundamentale: există Dumnezeu sau nu. Acum nu se întâmplă aşa ceva. În special, în ştiinţele economice, situaţia e dezolantă. Şi în Germania ultimele s-au transformat în propagandă. Funcţia economiştilor a devenit de a justifica intervenţiile statului. Sunt economişti care spun că un anumit grad de inflaţie este ceva de dorit, pentru a “stimula” economia. În economie cele mai duboase teorii provin din universităţile cunoscute a la Cambridge sau Harvard. Cândva, mecanismul de producere a baniilor fictivi, nu legaţi de aur sau altceva real, va trebui să explodeze. Banii se vor devaloriza foarte repede. Din păcate, mulţi oamenii nu realizează ce înseamnă banul. Dar o prăbuşire monetară, prin hiperinflaţie, o să producă un haos enorm. În SUA, oamenii deja fac pregătiri de a fugi la ţară. [ - Sunteţi lector la o universitate din Moldova. Aveţi o comunicare permanentă cu tânăra generaţie. Există diferenţe de mentalitate între ceea ce aţi văzut în ţara din care veniţi şi aici, în Republica Moldova, atunci când vorbim despre dezvoltare, stat, societate? ] - Dacă comparăm acum Moldova şi Germania, sigur este o diferenţă. Dar dacă vedem din punct de vedere istoric, atunci am observa că germanii profită de trecutul ţării, în mod special de anii 50 şi reformele liberale ale lui Ludwig Erhard. Dacă oamenii vor să facă ceva în Moldova, trebuie să vadă de unde vine succesul în Germania, să caute originile, rădăcinile acestuia, dar să nu imite greşelile. Din păcate, acum politicienii germani mai degrabă distrug ţara prin pedepsirea sectorului productiv. Este o lege naturală: unde este libertate şi prevalează capitalismul şi proprietatea privată, creşte bunăstarea. Dar, mai târziu, tipic apar tendinţe socialiste de redistribuţie. Intervenţiile în economie, ca şi controlul de preţuri, impozite şi reglementarea deja încep să producă defectele lor, cunoscute în lumea cu un trecut deschis socialist: apar lipsuri şi discoordonări în economie. De pildă, avem semne în Europa că problemele în aprovizionarea cu apă sau electricitate care sunt cunoscute aici se vor muta şi acolo. Aceste procese sunt intensificate în cadrul democraţiei, când consumatorii de impozite, inclusiv angajaţii de stat, votează pentru majorarea povarei fiscale. Persoana productivă devine victimă. Dar, spre deosebire de curentele liberale puternice în trecut în Franţa, Regatul Unit sau SUA, Germania de mult timp are tradiţii socialiste înrădăcinate. Puţinii liberali germani, cum au fost şi von Humboldt, Goethe şi Schiller, astăzi ar jena politicienii noştri. Îmi place cum spunea Goethe: "Legislatorii şi revoluţionarii, care promit egalitate şi libertate în acelaşi timp, sunt fie psihopaţi, fie şarlatani.” Tineretul în Moldova e mult mai liber în gândire decât în Germania. Acolo e îndoctrinare de la şcoală. E o societate în care dispar libertăţile, iar fiecare este programat să proslăvească statul-providenţă. [ - Republica Moldova, ca stat independent, există de 21 de ani. Care dintre realizările şi eşecurile ţării de până acum credeţi că sunt importante pentru dezvoltarea independentă de mai departe? ] - De obicei prin “independenţa” se înţelege ziua de naştere a statului. Dar de acest fapt mai mult profită conducerea decât cetăţenii de rând. Pentru mine, independenţa presupune ca persoanele să fie şi „independente” de stat. De exemplu, Ziua libertăţii de impozite, adică ziua în an după care deja lucraţi pentru propriul buzunar. În zona Euro, ea este, în medie, după 173 de zile [ - Legaţi cumva viitorul dvs. de cel al Republicii Moldova?] - Preconizez să mai locuiesc câţiva ani în Republica Moldova. Îmi place în ultimul timp să scriu şi pentru ziare. Ce se va întâmpla mai târziu, vom vedea. [Lilia Duca, Info-Prim Neo] ****** {Agenţia de presă Info-Prim Neo a folosit pentru prima dată sintagma „Vin noii moldoveni” în vara anului 2010, de asemenea, cu ocazia aniversării Independenţei. Ni s-a părut potrivit să atribuim acest calificativ unei categorii de persoane de care Republica Moldova şi-ar putea lega speranţele de viitor. Echipa Info-Prim Neo crede că Republica Moldova are şanse de dezvoltare adecvată doar în cazul în care în societate se va acumula o masă critică de oameni noi. Nu ne-am referit în mod obligator doar la oamenii tineri şi doar la moldoveni ca etnie. Din „noii moldoveni” vor face parte toţi care îşi pot însuşi viziuni şi experienţe noi, voinţă şi mentalitate nouă, toţi cei cărora le pasă - de sine, de familie şi de ţară. Este adevărat că în sintagma „Vin noii moldoveni” Agenţia a găsit loc şi pentru semnul exclamării (!), al speranţei, dar şi pentru semnul întrebării (?), al grijii de a nu speria norocul. Info-Prim Neo }