Moldova dispune de suficiente oportunităţi pentru a gestiona consecinţele fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, Boris Gâlcă
- 16.12.2008 12:51
- 859
- 4 minute(ă)
-
Moldova dispune de suficiente oportunităţi pentru a gestiona concecinţele fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, a susţinut Boris Gâlcă, Reprezentant al Fondului ONU pentru populaţie (UNFPA) în Moldova la prezentarea studiului „A treia tranziţie” a populaţiilor în curs de îmbătrînire din Europa de Est şi fosta URSS”. Versiunea în limba română a apărut la Chişinău cu sprijinul UNFPA.
Precum deja a informat Info- Prim Neo, studiul reprezintă o analiză amplă a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei din Europa de Est şi CSI, inclusiv R. Moldova.
Astfel, în studiu se afirmă că populaţia R. Moldova se va reduce până în anul 2025 cu 7% sau cu 300 mii de oameni. Persoanele cu vârsta mai mare de 65 de ani vor constitui 16% din populaţie, faţă de 10% în anul 2000. Populaţia activă cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani se va menţine la nivelul de 67% , dar ar putea să se reducă în funcţie de fluctuaţia migraţiei de muncă.
În studiu se menţionează că îmbătrânirea populaţiei este caracteristică şi statelor occidentale, dar reprezintă o problemă dramatică, în special, pentru Estul Europei, unde fenomenul este dublat de nivelul scăzut al veniturilor populaţiei, precum şi de lipsa unor politici sociale şi serviici adecvate, promovate în raport cu această categorie de populaţie.
În pofida acestor aprecieri şi în special a concecinţelor economice legate de scoaterea înainte de timp din câmpul muncii a populaţiei în vârstă, pe fundalul natalităţii reduse, Boris Gâlcă spune că R. Moldova poate evita o situaţie de criză.
El şi-a argumentat opinia prin existenţa în instituţiile de stat a unor specialişti de înaltă calificare, dedicaţi, care conştientizează gravitatea acestor probleme. Foarte eficient lucrează în ultimul timp Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare. A fost creată Reţeua Naţională de asistenţi sociali şi aceste persoane sunt instruite în permanenţă. Există un nucleu de savanţi la Academia de Ştiinţe, ASEM, Academia de Administrare Publică şi Institutul de Finanţe şi Statistrică, care stidiază fenomenul îmbătrînirii şi vin cu anumite soluţii. De asemenea, există ONG-uri eficiente, preocupate de problemele respective.
„Spre regret, aceste entităţi, deocamdată, nu sunt interconectate la un parteneriat cu Guvernul, dar sperăm ca lucrul acesta să se facă în timpul apropiat. De asemenea, Moldova dispune de tradiţii seculare de îngrijire a persoanelor vârstnice în cadrul familiei, precum şi în cadrul comunităţii, acestea, de asemenea, trebuie valorificate”,- a relevat Gâlcă.
Sergiu Sainciuc, viceministrul economiei şi comerţului, a spus că în Moldova se elaborează Cartea Verde a populaţiei. Documentul are drept scop sensibilizarea factorilor de decizie asupra complexităţii problemelor demografice cu care se confruntă societatea moldovenească la etapa contemporană şi consecinţelor asupra domeniilor sănătăţii, învăţământului, protecţiei sociale.
Datele şi concluztiile conţinute în această lucrare au fost puse la baza proiectului Stategiei Naţioanale în domeniul securităţii democrafice pe următorii 15 ani (2009 - 2023). Proiectul are mai multe compartimente, inclusiv cele ce se referă la piaţa muncii, migraţie, precum şi 10 indicatori de monitorizare. Înaintarea acestui proiect în şedinţa Guvernului va avea loc în timpul apropiat.
Conform unui studiu realizat anterior de Institutul Internaţional pentru Sisteme de Analiză Aplicată de la Viena, în anul 2130 populaţia R. Moldova va constitui 1,5 mln de locuitori, faţă de aproape 4 mln în prezent pe ambele maluri ale Nistrului. Persoanele în etate vor reprezenta 25-26% din populaţie.
