Pragul electoral actual de 6% pentru partidele politice este cel mai înalt din istoria Republicii Moldova, în timp ce media europeană este de 4%. Despre aceasta a comunicat secretatul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir, solicitat de IPN. Stabilirea pragului electoral optim pentru ţară este prerogativa politicienilor.
„Practica stabilirii unui prag electoral diferă de la o ţară la alta. Media europeană este de 4%, dar sunt şi abateri. În Turcia pragul e de 11%. Sunt însă şi state care nu au deloc prag electoral, precum Olanda”, a menţionat Andrei Volentir.
În Olanda mandatele se partajează după sistemul D'Hondt. Principiul general al metodei constă în divizarea succesivă a numărului de voturi obținute de fiecare listă printr-o serie de numere, denumite divizori. În varianta matematicianul belgian Victor D'Hond, seria divizorilor este formata din numere întregi: 1, 2, 3, 4….etc. Fiecărui partid participant la alegeri îi corespunde o medie a voturilor stabilită prin împărţirea voturilor de distribuit la 1, 2, 3...n mandate ce sunt de acordat. Mandatele se atribuie listelor de candidați care obțin coeficienții cei mai mari, respectând o ordine descrescătoare.
„La noi aceasta se vede la alegerile locale, unde nu avem prag electoral. De exemplu, în municipiul Chişinău sunt 51 de mandate în consiliu, 51 se împarte la 100 şi 2% din voturi înseamnă un mandat. Dacă s-ar extrapola la Parlament, ar fi circa 1% din voturi pentru un mandat, dacă nu am avea prag electoral”, a explicat Andrei Volentir.
Israelul, care are un sistem electoral similar celui din Moldova, a stabilit un prag electoral de 1%. „Partea bună e că acest prag oferă şanse tuturor concurenţilor, chiar şi grupurile politice mici au reprezentare în Parlament. Partea proastă e că Parlamentul este excesiv de secţionat şi ar crea probleme la formarea majorităţii parlamentare şi alegerea Guvernului”, a conchis Andrei Volentir.
În Moldova până acum nu a mai fost un prag electoral mai mare de 6% pentru un partid. Pragul a fost stabilit mai mare doar pentru blocurile politice. Potrivit secretarului CEC, practica internaţională arată că nu este binevenită majorarea pragului electoral într-un an cu alegeri, în schimb micşorarea acestuia nu ar face rău climatului electoral, Spre deosebire de majorare, care ar diminua semnificativ şansele partidelor mici.
În Moldova se preconizează că alegerile parlamentare vor avea loc spre sfârşitul lunii noiembrie curent. Recent, liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a spus că se va discuta în Coaliţia Pro Europeană necesitatea modificării pragului electoral.
