Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun propria viziune care au fost paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
---

Materialul nr.11 din ciclul IPN „Moldova-22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei

În primii ani după proclamarea independenţei în Republica Moldova au apărut primii operatori naţionali în domeniul comunicaţiilor. Au fost eliminate restricţiile privind accesul la telefonia fixă şi au apărut tehnologiile moderne fără de care acum nu ne imaginăm viaţa contemporana. Specialiştii din domeniu care au fost implicaţi direct în procesul de implementare susţin că a fost uşor, dar şi dificil. Din perspectiva ratingurilor mondiale, Republica Moldova se situează printre ţările cu cea mai înaltă viteză de acces la internet, iar domeniul tehnologiilor informaţionale contribuie cu 9% la PIB.

După proclamarea independenţei în Moldova au demarat reforme radicale

Ministrul comunicaţiilor şi informaţiei în perioada anilor 1992-1998, Ion Casian, este de părerea că cele mai importante realizări în domeniul comunicaţiilor după proclamarea independenţei a fost crearea Ministerului Comunicaţiilor şi Informaţiilor ca organ politic. Instituţia avea menirea administraţiei publice centrale, care trebuia să elaboreze politici în domeniul comunicaţiilor. Un alt moment important a fost crearea operatorilor naţionali. Astfel, în anul 1993, în domeniul telecomunicaţiilor a apărut operatorul Moldtelecom, în domeniul poştal - Poşta Moldovei, în radiocomunicaţii - Centrul Republican de Radiocomunicaţii şi în informatică - Centrul Republican de Informatică.

Operatorii naţionali au fost creaţi ca agenţi economici care aveau menirea de a implementa politicile elaborate de minister şi a presta servicii populaţiei. A fost instituită modalitatea de reglementare a domeniului prin aşa-numitele acorduri de operare bianuale, care se semnau între operatori şi minister.

Ministrul comunicaţiilor şi informaţiei în perioada anilor 1992-1998, Ion Casian, a subliniat că a treia componentă importantă pentru istoria Republicii Moldova ca stat independent a fost crearea infrastructurii domeniilor tele şi radio comunicaţii, precum şi a domeniului poştal, şi integrarea lor în comunitatea regională şi internaţională de profil. „În acea perioadă Republica Moldova a aderat la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, la Uniunea Poştală Universala, EUTELSAT şi alte organisme internaţionale, care au permis recunoaşterea Republicii Moldova ca entitate statală. Au fost elaborate politici şi proiecte focalizate pe satisfacerea deplină a necesităţilor cetăţenilor/clienţilor. În realizarea acestor proiecte, Moldova a avut susţinerea administraţiilor de specialitate din Germania, România, Canada, SUA”, a specificat Ion Casian. Un element important al acestor proiecte ţinea de implementarea platformei digitale, proces care continuă până azi şi a derivat în apariţia telefoniei mobile, internetului şi a poştei electronice. Servicii fără de care azi nu ne închipuim viaţa contemporană.

Ion Casian a spus că după proclamarea independenţei, realizarea reformelor în domeniul comunicaţiilor a fost uşoară, dar, în acelaşi timp, dificilă. „A fost dificil pentru că reformele erau revoluţionare. Pentru implementarea lor a fost necesară elaborarea conceptelor, a programelor şi a politicilor de reglementare. Nu în ultimul rând pregătirea resurselor umane”, a menţionat Ion Casian.

Ion Casian a spus că a fost uşor pentru că fiecare ministru era responsabil de domeniul său, fără ca să primească indicaţii de sus, aşa cum se face în prezent. Miniştrii aveau, practic, mână libera în procesul de luare a deciziilor.

În cei 6 ani de mandat, Ion Casian, a spus că nu a reuşit deetatizarea domeniului comunicaţiilor. Conform Declaraţiei de Independenţă şi a Constituţiei, Republica  Moldova construieşte economia de piaţă. „Economia de piaţă presupune, în primul rând, existenţa proprietăţii private, însă la noi proprietatea privată deseori este privită apriori ca ceva străin, fără a fi susţinută de structurile statului. Noi am avut două tentative de reorganizare şi privatizare a operatorului Moldtelecom, acest lucru nu s-a reuşit nici până în prezent”, a mai spus Ion Casian.

Moldova are progrese semnificative în domeniul tehnologiilor informaţionale

Directorul Centrului E-guvernare, Stela Mocan, a spus că în 22 de ani de independenţă Moldova a cunoscut un progres semnificativ în domeniul tehnologiilor informaţionale. Prin aplicarea proiectelor de e-Guvernare, precum Semnătura Mobilă, Serviciul Guvernamental de Plăţi Electronice Mpay, Platforma guvernamentală de găzduire a sistemelor şi serviciilor tehnologiilor informaţionale (MCloud), dar şi Platforma guvernamentală de e-Registre şi e-Autorizaţii, au fost facilitate procesele de e-transformare la nivel sectorial prin utilizarea tehnologiilor inteligente. „Obiectivul final este ca, până în anul 2020, toate serviciile publice să fie livrate online, iar cetăţenii şi reprezentanţii business-ului să piardă mai puţin timp şi nervi la ghişeele autorităţilor. La rândul său, Guvernul trebuie să devină mai transparent, mai receptiv, mai performant şi mai puţin corupt. Este bine că în prezent tot mai multe ministere lansează iniţiative care vizează utilizarea tehnologiei informaţiei în livrarea serviciilor publice”, a menţionat Stela Mocan.

Potrivit directorului Centrului E-guvernare, o reuşită importantă este faptul că în prezent peste jumătate dintre gospodăriile casnice din Republica Moldova au cel puţin un computer conectat la internet, iar unul din doi moldoveni foloseşte internetul. Infrastructura generală în sector este bine dezvoltată în întreaga ţară, astfel încât un număr mare de utilizatori au acces la servicii de calitate. Totodată, din ce în ce mai mulţi moldoveni se orientează spre domeniul tehnologiilor informaţionale pentru o carieră, fapt ce indică potenţialul uriaş de creştere al domeniului.

„Peste 90 % dintre persoanele care solicită un cazier judiciar, îl solicită în format electronic, rata de asimilare a serviciului e-Licenţiere este de aproape 35 %. Peste 4 mii de moldoveni folosesc deja semnătura mobilă în cazul serviciilor electronice. În scurt timp, cu ajutorul plăţilor electronice accesul la serviciile publice va fi mult simplificat”, a adăugat Stela Mocan.

Progresele în domeniul tehnologiilor informaţionale sunt apreciate la nivel internaţional

Stela Mocan a subliniat că procesele de e-Guvernare, demarate în Republica Moldova sunt apreciate şi la nivel internaţional. Premiile „Best mGovernment”, pentru cea mai bună performanţă a unui guvern în comunicarea mobilă, „Best Cloud Project in Central & Eastern Europe”, pentru soluţia „Cloud Computing-MCloud” şi premiul pentru o contribuţie eficientă la promovarea unei guvernări deschise, oferit de „Transparency International”, plasează Republica Moldova pe harta statelor care promovează cu succes tehnologiile inteligente.

Acesta a specificat că sunt mai multe momente importante pentru sectorul informaţional din Republica Moldova care merită amintite. Acestea ţin de înregistrarea domeniului „moldova.su” în anul 1991, apariţia primului furnizor de servicii de internet în 1992, sau prima înregistrare a domeniului „.md” în 1994.

Printre realizările recente care merită să fie fixate de istorie sunt aprobarea de către Guvern, în septembrie 2011, a Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării. Documentul a semnalat conştientizarea importanţei şi avantajelor pe care le pot oferi tehnologiile moderne ţărilor în depăşirea nivelului de dezvoltare „arhaică”. În acelaşi timp, aceasta a însemnat şi determinarea în vederea avansării rapide spre transformarea Republicii Moldova într-o ţară competitivă şi prosperă. Sunt şi unele reuşite realizate în anul 2012 precum aderarea Moldovei la Parteneriatul Guvernelor Deschise, lansarea portalului unic al serviciilor publice servicii.gov.md, lansarea „Semnăturii Mobile” dar şi marcarea Săptămânii Securităţii Cibernetice, eveniment organizat în contextul Lunii securităţii cibernetice europene.

Directorul Centrului E- guvernare, a subliniat că beneficiile de viitor care le vor resimţi cetăţenii republicii ţin de eficientizarea Guvernului pe interior în vederea deschiderii acestuia pentru cetăţeni. „Câteva dintre cele mai importante câştiguri vor fi reducerea cozilor de la ghişee, scăderea consumului de hârtie, acces non-stop la informaţii şi servicii publice, transparenţă şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul de administraţie. Avantajele modernizării tehnologice sunt foarte multe şi toate se traduc în cele din urmă în economie de bani şi de timp”, a mai spus Stela Mocan.

Directorul Centrului E- guvernare, a concluzionat că Republica Moldova nu are şanse să exceleze şi să fie competitivă într-o lume digitală, dacă nu va utiliza cu iscusinţă avantajele tehnologiilor moderne. Doar un guvern inteligent (Smart Government),  echipat cu tehnologii, poate răspunde nevoilor cetăţenilor: rapid, calitativ şi eficient.

Alina Marin, IPN
august, 2013