În cel de-al doilea trimestru al anului, Republica Moldova a înregistrat regrese la unele capitole ale Indicelui Libertăţii Presei, care măsoară gradul de libertate a presei din ţările Parteneriatului Estic (PE). Cele mai vulnerabile sunt capitolele „Audiovizual” şi „Practică”.
La capitolul „Practică” Moldova a înregistrat un regres vădit cu 56 de puncte. Într-o conferinţă de presă la IPN, directorul publicaţiei de investigaţie jurnalistică „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, au spus că au existat câteva cazuri de abuzuri. Primul se referă la faptul că în luna iunie angajaţii Ministerului Afacerilor Interne l-au reţinut jurnalistul unui portal informaţional. Redacţia a calificat indecentul drept o acţiune de răzbunare bine gândită şi instrumentată din partea MAI pentru faptul că portalul a publicat mai multe investigaţii ce vizează respectivul minister. Un alt caz, se referă la un al jurnalist, atacat în aceeaşi lună de către un grup de persoane mascate, care l-ar fi stropit cu spray în ochi şi l-ar fi lovit. A doua zi, jurnalistul a fost insultat şi agresat fizic de către şoferul automobilului de serviciu al unei deputate.
Accesul la informaţie reprezintă o altă problemă nesoluţionată până la capăt în Republica Moldova. Experţii care au elaborat Indicele Libertăţii Presei au invocat accesul limitat al mass-mediei la şedinţele de plen ale Parlamentului. De asemenea, persistă practica furnizării informaţiei incomplete din partea organelor de stat la solicitarea instituţiilor mediatice. Alina Radu a menţionat că ziarul se află în litigiu cu o instituţie de stat care pentru a trei oară la solicitare oferă răspunsuri incomplete. Ea a mai spus că actualmente Camera Înregistrării de Stat oferă informaţii contra plată, iar Întreprinderea de Stat „Cadastru” a limitat accesul la informaţii.
La capitolul „Audiovizual” s-a înregistrat un regres cu 9 puncte. Expertul media Ion Bunduchi a menţionat că în Republica Moldova există doi radiodifuzori publici – Teleradio Moldova, la nivel naţional, şi Teleradio-Găgăuzia, la nivel regional. În primul caz, expertul a menţionat că, de la 1 aprilie, în cadrul instituţiei există un ombudsman, însă acesta de trei luni nu s-a manifestat public. O altă deficienţă este că din luna decembrie a anului trecut, instituţia rămâne fără Consiliul de Observatori funcţional. În activitatea radiodifuzorului public regional, Ion Bunduchi, a spus că au persistat probleme de ani de zile. Instituţia a rămas sub o puternică influenţă politică, în fruntea ei fiind desemnată ex-preşedintele Adunării Populare, Ana Harlamenco. De asemenea, s-a înregistrat o activitate defectuoasă a Consiliului de Observatori al instituţiei, componenţa căruia a fost aleasă pe criterii politice.
Potrivit Indicelui Libertăţii Presei, Moldova se clasează pe locul doi (cu 1284 de puncte) printre ţările membre ale PE cu cea mai liberă presă, prima poziţie fiind ocupată de Georgia (cu 1409 puncte). Lansat de CJI în cadrul proiectului „Monitorizarea libertăţii presei în ţările Parteneriatului Estic”, Indicele Libertăţii Presei este un studiu elaborat în baza evaluărilor a zece experţi media independenţi, produs cu asistenţa Uniunii Europene.
