Moldova a înregistrat progrese la capitolul incluziunii şcolare a copiilor romi, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca toţi copiii romi să aibă parte de educaţie continuă de calitate, în condiţii egale cu ceilalţi copii. Despre aceasta au vorbit participanţii la o masă rotundă, desfăşurată astăzi, 25 iunie, la Chişinău, anunţă un comunicat de presă remis Agenţiei IPN de către UNICEF.
Potrivit Ministerului Educaţiei, în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în domeniul incluziunii romilor în Republica Moldova. În 2011 a fost adoptat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive, care prevede educaţia copiilor romi. Tot atunci, a fost adoptat şi Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă, cu accent pe educaţie, sănătate şi servicii sociale. De asemenea, au fost oficializaţi mediatorii comunitari, care au rolul de a facilita incluziunea socială a romilor şi a spori accesul lor la educaţie şi alte servicii.
În pofida acestor paşi, educaţia romilor rămâne a fi o problemă, în condiţiile în care în comunităţile locuite preponderent de romi doar jumătate dintre copiii romi participă în învăţământul primar şi gimnazial. Situaţia este şi mai gravă în cazul educaţiei preşcolare, unde doar 1 din 5 copii frecventează grădiniţa.
Nune Mangasaryan, reprezentantul UNICEF în Republica Moldova, a spus că în 2014 se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează că toţi copiii, indiferent de etnie, au dreptul la educaţie. „În Moldova educaţia este universală şi aproape toţi copiii merg la şcoală. Cu toate acestea, încă mulţi copii, printre care romi şi copii cu dizabilităţi, rămân în afara procesului de studii. Trebuie să ne unim eforturile pentru a asigura că niciun copil nu este privat de dreptul său la educaţie”, a spus reprezentantul UNICEF.
În Gimnaziul Vulcăneşti (raionul Nisporeni), unde pe liste sunt înscrişi 180 de elevi de etnie romă, frecventează şcoala doar 13-15 elevi. „Absenteismul şi abandonul şcolar este o problemă majoră. Ar fi mai eficient dacă aceşti copii ar fi incluşi în educaţie în gimnaziul din localitatea alăturată, Cioreşti, unde calitatea educaţiei este mai bună”, a menţionat Nina Sterpu, şefa direcţiei învăţământ Nisporeni.
Alla Marin, preşedintele Asociaţiei Tarna Rom, care a participat recent la o vizită de documentare în Bulgaria şi Serbia, a spus că aceste ţări au practici bune de incluziune şcolară a copiilor romi, care pot fi aplicate şi în Moldova. „Spre exemplu, în Bulgaria indemnizaţiile sociale sunt plătite în baza frecventării şcolii de către copiii familiei respective, iar în Serbia mamele copiilor romi sunt atrase în activităţi de informare şi educare prin intermediul ludotecilor (spaţii unde copiii pot veni să se joace sau să închirieze jucării cognitive). Aceste practici ar putea fi analizate şi în contextul Republicii Moldova, a sugerat Alla Marin.
