Problemele sectorului financiar, în general, şi ale sectorului bancar, în particular, au fost acumulate pe parcursul anilor, indiferent de regimurile şi partidele aflate la guvernare. Sectorul bancar din Republica Moldova este acel element care a făcut posibilă transformarea ţării într-o spălătorie regională de mijloace financiare de provenienţă dubioasă, începând cu anul 2005. Concluziile se regăsesc într-un digest realizat de Transparency International – Moldova, cu suportul experţilor din domeniu, transmite IPN.
În digest se menţionează că acest sector a fost utilizat pentru stoarcerea resurselor financiare din rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei în 2014 prin „furtul miliardelor”, cu o convertire ulterioară a datoriilor şi golurilor în datorie de stat. Toate acestea au generat riscuri majore pentru securitatea statului, a sistemului financiar, dar şi pentru cetăţeni în parte. Aceste riscuri sunt generate de tranzitarea şi extragerea resurselor financiare ale Republicii Moldova, ale cetăţenilor care muncesc inclusiv peste hotare, şi plasarea lor în zone off-shore, în bănci comerciale riscante, de mâna a doua, într-o jurisdicţie aflată sub efectul sancţiunilor internaţionale.
Evoluţiile recente ale sectorului financiar-bancar local scot în evidenţă două etape distincte de erodare a siguranţei sectorului, care la un moment dat s-au intercalat. Autorii digestului menţionează perioada 2005-2014 caracteristică prin spălătoria banilor de provenienţă ilicită şi dubioasă din regiune prin sistemul bancar cu ajutorul sistemului judecătoresc şi sub protecţia, îndrumarea, ghidarea a celor de la putere.
La fel este vorba despre 2014-2016 – etapă ce ţine de furtul miliardelor din sistemul bancar, inclusiv din BNM, cu convertirea golurilor create în datorie de stat, pusă pe umerii cetăţenilor simpli, furtul fiind conceput şi realizat de grupuri de interese cu participarea reprezentanţilor elitelor politice, în condiţii de captivitate a instituţiilor statului şi a conducătorilor acestora, vulnerabili şi şantajabili.
Potrivit experţilor, cazul BEM, bancă deţinută majoritar de către stat, este un exemplu clar de raider, devalizare şi decapitalizare aplicate de câteva grupuri de interese, lucruri amplificate din 2011 cu atac raider asupra unei părţi din acţiuni pentru a intra în acţionariatul BEM. Banca de Economii a fost controlată periodic de către stat, iar la anumite perioade – de către grupuri de interese intrate netransparent în acţionariatul BEM, datorită inacţiunii şi aprobărilor tacite din partea instituţiilor statului, inclusiv BNM. BEM a fost atacată cu scopul lipsirii statului de pachetul majoritar în două etape regizate diferit.
Experţii consideră că sectorul bancar este controlat de câteva grupuri de interese, generând riscuri suplimentare. Sunt evidente lipsa transparenţei în raport cu beneficiarii efectivi finali, expunerile mari faţă de unii clienţi, creditarea persoanelor afiliate în portofoliile băncilor, precum şi creditele neperformante mari în rezultat. Nu e vorba doar de băncile în proces de lichidare. Aceste concluzii vin şi ca urmare a celor întâmplate în 2014, când trei instituţii bancare au ajuns în situaţii „deplorabile” în mod coordonat, urmare a unor scenarii similare.
În opinia experţilor, riscurile de contaminare a sistemului financiar persistă. Alte câteva instituţii financiare pot fi parte ale aceluiaşi scenariu pe viitor, nu doar din sectorul bancar, dar şi în asigurări, leasing şi asociaţii de economii şi împrumut. Banii cetăţenilor încredinţaţi acestor entităţi sunt în pericol, în mare parte, din cauza complicităţii autorităţilor statului cu diferite grupuri de interese care administrează fluxurile financiare din Republica Moldova.
