După şocul economic, valutar şi bancar din anii 2015-2016, Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată. Deşi autorităţile au menţinut ţara pe linia de plutire şi au evitat o catastrofă sistemică, Republica Moldova nu mai dispune de acea pernă de siguranţă, care a amortizat şocurile din 2015-2016, arată datele unui studiu realizat de Centrul Analitic Independent Expert Grup şi organizaţia Friedrich-Ebert-Stiftung, transmite IPN.
Studiul arată că epopeea cu „furtul miliardului” nu s-a rezumat doar la decapitalizarea şi eşuarea a celor trei bănci importante, reducerea cu o treime a rezervelor valutare şi la creşterea datoriei de stat, ci a condus şi la fisurarea semnificativă a securităţii economice şi financiare a ţării, aceasta devenind vulnerabilă la o serie vastă de şocuri fiscale, valutare şi sociale.
„Incapacitatea autorităţilor statale mai întâi de a preveni fraudele bancare, iar ulterior de a evita transpunerea poverii acestora pe umerii cetăţenilor a agravat percepţia omniprezentă în mediul civic şi cel de afaceri privind corupţia endemică şi capturarea statului de către persoane cu interese obscure”, se menţionează în studiu.
De asemenea, experţii au sesizat o distanţare tot mai vizibilă a guvernării faţă de societate. Această distanţare este relevată de discrepanţele tot mai pronunţate dintre declaraţiile reprezentanţilor guvernării şi percepţiile populaţiei.
Studiul mai constată că Republica Moldova a intrat într-o perioadă de creştere economică anemică ca urmare a diminuării consumului, în timp ce sursele alternative şi durabile de creştere încă nu au fost activate. „Tranziţia la noul model de creştere economică este şi mai problematică în situaţia în care în faţa investitorilor străini, dar şi a celor locali, imaginea ţării va rămâne încă pentru mult timp şifonată. Creşterea esenţială a ponderii persoanelor cu studii superioare în grupul de emigranţi, care se conturează în ultimii ani, va eroda şi mai mult competitivitatea economiei moldoveneşti, privând-o nu doar de forţă de muncă, dar şi de capital uman”, se spune în studiu.
Pentru următorii ani se anticipează o creştere medie a PIB-ului de numai 1-3%. Deşi este un nivel acceptabil pentru ţările dezvoltate, acesta este un nivel infim, dacă luăm în consideraţie faptul că Republica Moldova are nevoie de o creştere de circa 7-8% pentru a ajunge din urmă, în timp rezonabil, ţările din regiune.
