Pentru a-şi atinge scopul, proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, a Codului de executare şi a Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, propuse de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc, trebuie revizuit. În opinia experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care a efectuat expertiza proiectului din perspectiva drepturilor omului, e nevoie de excluderea mai multor lacune care ar putea avea un impact negativ, deoarece vor încălca drepturile şi libertăţile persoanelor.
Expertul CAPC, Viorel Pîrvan, a declarat joi, 8 octombrie, la o conferinţă de presă la IPB, că prin implementarea proiectului de lege, în cazul adoptării acestuia, respectarea principilor transparenţei, participării şi responsabilizării va fi asigurată insuficient. Unele propuneri din proiect contravin prevederilor Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, Codului de procedură penală. Totodată, au fost identificate prevederi care sunt expuse deficitar, ceea ce este de natură să creeze confuzii la aplicarea lor în practică.
Viorel Pîrvan a menţionat că nu poate fi acceptată propunerea autorului ca toate părţile vătămate pe o cauză penală, de facto, să fie obligate să-şi desemneze o persoană comună care să le reprezinte interesele, iar în cazul în care nu şi-au desemnat un reprezentant comun, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate desemna un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat pentru a le reprezenta interesele. Potrivit expertului, în astfel de circumstanţe o persoană este limitată în dreptul de a-şi alege apărătorul dorit, fapt ce contravine normelor constituţionale.
Expertul susţine că în proiect au fost incluse un şir de temeiuri neclare, care oferă posibilitate organului de urmărire penală sau instanţei de judecată de a respinge cererile privitoare la administrarea unor probe, fapt ce va îngrădi dreptul participanţilor la procesul penal de a acumula şi prezenta probe. În consecinţă, există pericole de a fi îngrădit dreptul la apărare şi egalitatea armelor în cadrul procesului penal sau a urmării penale, garantate de CEDO, Constituţie şi legislaţia procesual-penală.
Analiza proiectului, denotă că cele mai multe obiecţii se referă la includerea unei proceduri noi în Codul de procedură penală, prin care procurorul va substitui instanţa de judecata, fiindu-i încredinţată competenţa de tragere la răspundere penală a învinuiţilor şi aplicarea pedepselor penale non-privative de libertate. Expertul consideră că la inserarea acestei noi proceduri, autorul nu a luat în consideraţie necorespunderea ei normelor Constituţiei, care statuează expres că justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti şi anume prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.
De asemenea, în proiectul de modificare şi completare este prevăzut că, dacă în cadrul unui proces penal s-a stabilit că fapta nu a fost săvârşită de inculpat, organul de urmărire penală va dispune de dreptul de a decide să continue sau nu urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului, nefiind obligat în acest sens. Potrivit expertului, acest lucru nu poate fi acceptat, întrucât în asemenea situaţie organele de urmărire penală nu-şi vor mai îndeplini sarcinile şi nu vor mai investiga infracţiunea săvârşită pentru identificarea făptuitorului, nu-l vor trage pe acesta la răspundere penală şi în consecinţă valorile ocrotite de legea penală vor rămâne neprotejate.
Expertiza CAPC a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Armonizarea legislaţiei cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”, susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.
