Hotărârea Parlamentului prin care, pe 3 decembrie 2020, a fost modificată componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului, a fost declarată neconstituțională. Curtea Constituțională s-a pronunțat astăzi, 27 iulie, ca urmare a sesizării deputaților din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, care au contestat hotărârea votată de majoritatea parlamentară de atunci, formată de PSRM și Platforma Pentru Moldova, din care făceau parte și deputații Partidului Șor, transmite IPN.
Dinu Plîngău și Maria Ciobanu, deputați în momentul depunerii sesizării, nu au fost prezenți la ședința Curții. În sesizare, ei precizează că „în acea zi, majoritatea parlamentară, făcând abuz de poziția dominantă din Parlament, a recurs la mai multe încălcări ale Regulamentului Parlamentului”. Fără niciun proiect de hotărâre, chiar în cadrul ședinței plenare, fracțiunea Partidului Socialiștilor s-a înțeles cu fracțiunea Partidului Șor să schimbe componența nominală a Biroului Permanent. Ordinea de zi a ședinței plenare care a fost propusă pentru ziua de 3 decembrie 2020 nu prevedea un asemenea subiect. „În mod discreționar, fără proiect de hotărâre, în baza unei propuneri verbale din partea unui deputat, s-a propus modificarea componenței nominale a Biroului”. Autorii proiectului precizează că era neclar ce se votează, pentru că lipsea un proiect, dar și pentru că erau condiții tensionate, deoarece deputații din opoziția de atunci protestau „față de abuzurile majorității”.
În urma deliberărilor, Curtea a declarat neconstituțională hotărârea din 3 decembrie. Comunicarea proiectelor de legi și de hotărâre către deputați reprezintă o etapă prin care se inițiază procedurile parlamentare de legiferare, a precizat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, într-un briefing de presă.
„Pentru asigurarea posibilității deputaților de a cunoaște conținutul proiectelor de legi sau de hotărâri ale Parlamentului, parlamentarilor trebuie să li se acorde o perioadă rezonabilă pentru analiza acestora și, respectiv, pentru formarea unei opinii despre subiectul supus examinării. În acest caz, proiectul hotărârii contestate a fost înregistrat la secretariatul Parlamentului pe 3 decembrie 2020. În aceeași zi, proiectul a fost inclus în agenda suplimentară a ședinței plenare și a fost votat de majoritatea Parlamentului. La solicitarea Curții, Parlamentul nu a demonstrat că proiectul hotărârii în discuție le-a fost comunicat deputaților, în particular autorilor sezisării, până la examinarea acestuia”, a menționat Domnica Manole.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.
