Modernizarea legislației electorale se face fără a se ține cont de prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. Noul Cod Electoral, propus spre aprobare, nu conține prevederi clare ce țin de alegerile în Adunarea Populară, nici de alegerile bașcanului și nici de activitatea Comisiei electorale centrale de la Comrat, responsabilă de aceste scrutine. De asemenea, noile prevederi electorale nu iau în considerare recomandările Comisiei de la Veneția în partea ce ține de reprezentativitatea minorităților etnice. Declarații în acest sens au fost făcute de către reprezentanții Adunării Populare a Găgăuziei la audierile publice pe marginea proiectului Codului Electoral, organizate de către Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități, transmite IPN.
Prezent la audieri, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghii Leiciu, a declarat că Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei stipulează că alegerile din Găgăuzia au loc în conformitate cu legislația locală adoptată de către Adunarea Populară. În Găgăuzia funcționează Comisia electorală centrală responsabilă de desfășurarea alegrilor deputaților din Adunarea Populară, alegerile bașcanului.
„Spre regret, în noul proiect, nu se spune nimic despre asta. Se creează impresia că Găgăuzia este intenționat înlăturată de la procesele care au loc în țară. Eu cred că aceste aspecte trebuie să fie stipulate foarte clar. În primul rând ce înseamnă alegeri regionale, așa cum sunt alegerile în Adunarea Populară, a bașcanului, dar și noțiunea de Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei, stipulând funcționarea și competențele acestei instituții”, a spus Gheorghii Leciu.
Potrivit lui, propunerea de modernizare a legislației electorale nu ține cont de recomandările partenerilor externi, inclusiv ale Comisiei de la Veneția, în partea de ce ține de Găgăuzi, și anume garantarea reprezentativității politice a minorităților etnice, în cazul de față a găgăuzilor. În acest sens, deputații de la Comrat au pregătit propuneri, inclusiv ca în țară să fie creat un sistem electoral mixt, astfel încât 96 de deputați să fie aleși pe circumscripție națională, iar cinci – în circumscripții uninominale care să fie create în UTA Găgăuzia. Gheorghi Leciu consideră că alte soluții pentru a garanta reprezentativitatea politică a Găgăuziei și a poporului găgăuz la nivel național în Parlament nu sunt.
Nicolae Panfil, director de program Promo-LEX, a menționat că este necesar ca alegerile în UTA Găgăuzia să fie reglementate într-o formă sau alta în Codul Electoral. „Nu este clar dacă organele electorale care organizează alegerile pentru Adunarea Populară sau pentru bașcan vor activa în limitele legale”, specifică Nicolae Panfil.
„Despre organele electorale din Găgăuzia. Trebuie să înțelegem că, potrivit legii speciale din 1994, în Găgăuzia se organizează alegeri pentru organele elective ale acestei regiuni. Și cumva trebuie arătat care este statutul lor în structura organelor electorale din Republica Moldova”, a opinat directorul executiv al Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan.
Membrii Comisiei juridice au precizat că, între prima și a doua lectură, proiectul urmează să fie transmis spre expertizare către Comisia de la Veneția și ODIHR, iar după opinia acestor organizații va urma lectura finală, estimată nu mai devreme de a doua jumătate a luni octombrie.
