„După semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea”, „Acordul de Asociere va afecta relaţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă”, „Preţurile de consum vor creşte după instituirea regimului de comerţ liber cu UE”. Acestea sunt doar câteva din cele mai vehiculate ipoteze în contextul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Sunt teze adevărate sau doar mituri? IPN a încercat să afle răspunsul contactând experţi independenţi şi oficiali în domeniile abordate.
---
„Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranităţii Republicii Moldova”
Directorul Institutului European de Studii Politice, Viorel Cibotaru, analist politic, a declarat că Republica Moldova îşi păstrează dreptul asupra deciziilor politice pe care le ia, inclusiv dreptul de a revedea parametrii politicii sale interne şi externe. Nicio prevedere a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, dar şi întregul pachet ce stabileşte relaţiile cu această entitate, nu vorbeşte despre pierderea suveranităţii. Afirmaţia că Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranităţii Republicii Moldova este o minciună elementară.
„Este vorba despre altceva. Despre delegarea unei părţi din dreptul exclusiv de a lua anumite decizii către un format comun de luare a deciziilor, în cadrul Consiliu de administrare a Acordului de Asociere. Sub acest aspect, suveranitatea Republicii Moldova nu scade. Dimpotrivă, se înmulţeşte, prin acele părţi ale suveranităţii care sunt delegate de către fiecare membru al UE şi care formează acest consiliu de luare a deciziilor în formatul de implementare a Acordului de Asociere”, spune analistul. Potrivit lui Viorel Cibotaru, Republica Moldova obţine acces la diferite formate de luare a deciziilor în cadrul UE, inclusiv la formatul de politică externă, de securitate şi apărare.
„Factorul conlucrării noastre în cadrul acestui acord cu statele membre ale UE nu modifică regimul politic din ţară, nu restrânge dreptul poporului la expresie, la luarea deciziilor politice prin alegeri libere etc. În acest sens, suveranitatea poporului nu este în niciun fel limitată”, a subliniat Viorel Cibotaru. Acesta susţine că prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, lucrurile care se vor întâmpla în UE vor depinde inclusiv şi de poziţia Republicii Moldova. „Cât de mică ar părea şi de nesemnificativă populaţia Republicii Moldova, faţă de populaţia ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar din momentul semnării Acordului de Asociere, vocea Moldovei se ia în calcul, la fel şi dorinţele cetăţenilor ţării, într-o altă abordare comparativ cu până la semnarea acestui acord.
Viorel Cibotaru a adăugat că orice acord îţi oferă anumite drepturi, oportunităţi, dar şi îţi formulează anumite obligaţii, responsabilităţi pe care ţi le asumi să le îndeplineşti. „Obligaţiile pe care ni le asumăm în contextul facilităţilor ce rezultă din Acordul de Asociere sunt tratate de unii ca o pierdere a dreptului de a nu face nimic”, a mai spus Viorel Cibotaru.
Directorul Institutului European de Studii Politice a notat că în Uniunea Vamală, care este propusă ca o alternativă pentru UE, lucrurile sunt şi mai rigide. În cadrul Uniunii Vamale îţi pierzi drepturile. Acestea sunt exprimate într-un fel extrem de eronat pe hârtie, însă această egalitate în drepturi nu este sprijinită şi respectată în niciun fel.
Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova comentează pe pagina sa oficială că Acordul de Asociere nu încalcă în niciun fel suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, acesta reiterează angajamentul UE faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi va susţine consolidarea acestora, deoarece Acordul de liber schimb, aprofundat şi cuprinzător va stimula economia şi situaţia financiară a Moldovei. De asemenea, va ameliora calitatea guvernanţei economice şi politice şi va fortifica societatea moldovenească. Participarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală va afecta suveranitatea ţării şi va duce la transferarea de către Republica Moldova a politicii sale comerciale unui organism supranaţional extern.
Alina Marin, IPN
