În iulie 2014, Agenţia de presă IPN a desfășurat o campanie de informare întitulată: „Mituri şi adevăruri despre Acordul de Asociere”, care a avut menirea să abordeze principalele temeri legate de procesul de semnare şi ratificare a respectivului acord. La aproximativ trei ani distanţă, revenim la aceleaşi surse şi la aceleaşi subiecte pentru a vedea cum s-au schimbat lucrurile în evoluţie şi dacă aşteptările din ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE s-au adeverit.
---
„Întreprinderile mici vor fi afectate de procesul de reformare după semnarea Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.”
Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu, spune că dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) depinde nu atât de politicile europene, cât de cele naţionale şi de spiritul de reformă. Acesta a precizat că în Acordul de Asociere, în special în Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) este clar stipulat că Guvernul îşi ia angajamentul să stimuleze dezvoltarea ÎMM. Faptul că numărul acestor întreprinderi a început să scadă în perioada 2010-2016, la fel ca şi veniturile, vorbeşte despre aceea că, deşi puterea legislativă şi executivă şi-a asumat angajamente să susţină dezvoltarea micului business, nu le-au respectat.
„Suntem nevoiţi să constatăm că întreprinderile mici şi mijlocii au scăzut ca număr şi ca venituri la nivelul anului 2013. Poate că am exagerat cu pronosticurile pe care le aveam, dar am intuit faptul că politicile de dezvoltare sunt sub orice nivel. Nu în zădar lumea din domeniul micului business a ieşit de-a lungul anilor cu proteste pe motiv că birocraţia locală pune piciorul pe gâtul micului business şi nicio modalitate de negocieri cu Ministerul Economiei sau chiar cu prima persoană a executivului sau a legislativului nu aduce rezultate pozitive”, a declarat Eugen Roşcovanu.
Preşedintele Asociaţiei Micului Business a subliniat că în Uniunea Europeană există zece principii de dezvoltare a Întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în Republica Moldova nu se respectă aceste principii. Chiar dacă la sfârşitul lui decembrie 2016 a intrat în vigoare Legea întreprinderilor mici şi mijlocii, aceasta nu stipulează mecanisme concrete care ar da posibilitatea dezvoltării sectorului dat. „Este o birocraţie excesivă, iar finanţările sunt sub orice nivel, cu dobânzi foarte mari, care nu permit dezvoltarea întreprinderilor, plus multe alte reglementări care se bazează pe amenzi şi nu pe stimulare. Nu este de ajuns să fie declarate şi semnate documente, este necesar ca prevederile acestora să fie îndeplinite”, a spus Eugen Roşcovanu.
La aproape trei ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, se atestă o reorientare a întreprinderilor mici şi mijlocii spre politicile şi spaţiul european, spre standarde europene în ceea ce priveşte micul business – notează președintele AMB.
Eugen Roşcovanu a subliniat că reducerea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii nu este cauzată de semnarea Acordului de Asociere cu UE, ci de faptul că în componenţa puterii executive şi legislative intră cadre cu tendinţă de monopol şi de „oligarhizare” a economiei. „Ei declară una, dar fac cu totul alta. Aici este cheia. Dacă vorbim de corupţie, trebuie să vorbim despre faptul că economia tenebră influenţează direct politicile economice ale executivului, fiindcă, pe de o parte, se declară orientare europeană, dar pe de alta, în mod flagrant se vede monopolizarea economiei, ignorarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar şi a populaţiei şi, ca rezultat, economia decade. Oamenii competenţi, experţii spun că economia tenebră deţine un buget similar cu cel al ţării iar, acest lucru vorbeşte despre pasivitatea executivului şi legislativului care nu permite europenizarea ţării”, a spus Roşcovanu.
Potrivit lui, atât timp cât se va declara una, dar se va face cu totul alta, vom fi în stare de degradare economică. Economia are încă aspecte sovietizante iar declaraţiile sunt pro-europene, iar documentele ce reglementează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii nu se aplică. „Este vorba de o făţărnicie pentru că cei de la putere, în special Ministerul Economiei, parcă ar opta pentru dezvoltarea europeană a ÎMM, dar pe de altă parte, nu întreprind nimic pentru ca să existe libertăţi economice, ceea ce este extrem de important. Nu există modalităţi de a stimula, proiecte clare care să fie pentru toate întreprinderile, în ceea ce priveşte finanţarea acestora. Prevalează nepotismul, chiar şi în afaceri, de la cel mai jos la cel mai înalt nivel”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Micului Business, care a concluzionat că este încă mult de lucru pentru executiv şi legislativ, însă cei din mediul de afaceri speră că vor apărea reale libertăţi economice.
Alina Marin, IPN
Articolul la aceeaşi temă, publicat în iulie 2014, poate fi accesat aici.
